Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
1116 59 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-04-13 14:59 |
SM ISO690:2012 BULGAC, Valeriu. Organizarea meşteşugurilor din Moldova
în bresle şi frăţii în secolele XV-XVIII
. In: Buletin Ştiinţific. Revista de Etnografie, Ştiinţele Naturii şi Muzeologie (Serie Nouă) , 2006, nr. 5(18), pp. 181-200. ISSN 1857-0054. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Buletin Ştiinţific. Revista de Etnografie, Ştiinţele Naturii şi Muzeologie (Serie Nouă) | ||||||
Numărul 5(18) / 2006 / ISSN 1857-0054 | ||||||
|
||||||
Pag. 181-200 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Scopul articolului este de a releva procesul de constituire a breslelor în Moldova. Trecerea treptată de la frăţii la o formă incipientă a breslelor a început în Moldova în secolul al XV-lea, mai târziu decât în alte state europene. În oraşele libere ale Europei occidentale unirea meseriaşilor în bresle s-a produs începând cu secolul al IX-lea în Anglia, în secolul al XI-lea - în Franţa, Germania, Italia, iar în cele aflate în subordonare regală - mai târziu. Dezvoltarea breslelor în Moldova medievală a avut loc sub influenţa Occidentului.În virtutea condiţiilor istorice aceste influenţe au pătruns prin filieră bizantină în oraşele de sud - Chilia şi Cetatea Albă, şi prin filieră germană în oraşele nordice–Siret,Baia,Hârlău, Piatra- Neamţ. Grecii şi armenii au adus cu ei în sudul Moldovei tipul bizantin de organizare în bresle. Modul german de administrare a breslelor avea la bază Dreptul de Magdeburg şi Dreptul de Augsburg, pătrunse în spaţiul Moldovei prin intermediul coloniştilor germani veniţi din Polonia şi Ardeal.
În secolele XVI–XVII meseriaşii din Moldova se deosebeau de cei din Occident prin cumularea activităţii meşteşugăreşti cu cea agrară, înregistrând un ritm mai lent de dezvoltare. Fiecare breaslă reunea o anumită categorie de meseriaşi. Prin breaslă avea loc perpetuarea meseriei, apărarea intereselor profesionale, economice şi sociale. Breasla avea şi o funcţie educativă de învăţare a unui meşteşug, ceea ce asigura o stabilitate economică funcţionării breslei. Ea activa ca un organism social bine determinat. Breslaşii aveau grijă şi de meseriaşii îmbătrâniţi şi de cei care întâlneau dificultăţi economice,susţinându-i material. Apariţia şi dezvoltarea breslelor era rentabilă şi statului. Domnitorul făcea comenzi substanţiale acestor bresle, strângea mai uşor impozitele, exprimate uneori chiar în produsele meşteşugăreşti.
Trecerea de la colegii la bresle în Moldova s-a produs în secolele XVI-XVII. Influenţa polono-lituaniană şi transilvăneană asupra statutelor moldoveneşti este argumentată de factorul geografic şi de nivelul social-economic de dezvoltare a oraşului faţă de satele din apropiere. |
||||||
|