Metalinguistic difficulties in teaching and learning english
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
1319 2
Ultima descărcare din IBN:
2024-02-12 22:13
SM ISO690:2012
MELENCIUC, Dumitru. Metalinguistic difficulties in teaching and learning english. In: Studia Universitatis Moldaviae (Seria Ştiinţe Umanistice), 2011, nr. 10(50), pp. 91-93. ISSN 1811-2668.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Studia Universitatis Moldaviae (Seria Ştiinţe Umanistice)
Numărul 10(50) / 2011 / ISSN 1811-2668 /ISSNe 2345-1009

Metalinguistic difficulties in teaching and learning english

Pag. 91-93

Melenciuc Dumitru
 
Universitatea de Stat din Moldova
 
 
Disponibil în IBN: 16 decembrie 2013


Rezumat

Studierea şi predarea limbii engleze ca o specialitate sau în scopuri profesionale în diferite domenii: filologie, ştiinţe juridice, economie, politologie, fizică şi matematică, chimie, tehnologii informaţionale etc. presupun studierea lexicului şi a gramaticii, analizând în plan comparativ diferite fenomene lingvistice, ca: polisemia, omonimia, antonimia, redundanţa, transpoziţia formelor lexicale, lexical-gramaticale şi gramaticale în limbile engleză şi română. Studierea englezei la nivel ontic şi gnostic ne va ajuta să explicăm dificultăţile latente din limba-ţintă din punct de vedere lexical, gramatical, stilistic şi fonologic. Un deosebit interes prezintă procesele lingvistice ce ţin de producerea masivă de unităţi lexicale abreviate în diferite stiluri funcţionale ale limbii engleze, generos împrumutate de alte limbi de pe glob. Scopul lucrării este de a familiariza studenţii filologi cu fenomenul social-lingvistic extraordinar de abreviere în masă a lexemelor. În prezent există dicţionare de abrevieri online ce conţine peste 750 000 unităţi lexicale. Problemele sociale, politice, de ordin naţional şi internaţional, tot ce este legat de existenţa omului sunt afectate de acest fenomen sociolingvistic. Importanţa abrevierilor în procesul vital, în economisirea timpului, resurselor în comunicare este incontestabilă. Acronimele folosite în denumirile unor instituţii, organizaţii, societăţi etc. pot fi create cu scopul de a atrage atenţia şi a produce un impact emoţional asupra vorbitorilor de limbă. Este evident caracterul subiectiv în crearea abreviaţiilor şi prescurtărilor noi în politică, economie, în diverse activităţi sociale. Apar tot mai multe unităţi lexicale abreviate sau prescurtate cu caracter jovial, emoţional în diferite stiluri funcţionale ale limbii, inclusiv în argoul limbii engleze, fenomen ce apare şi în alte limbi.