„Prietenii perfizi” există nu doar în cazul traducerii unităţilor lexicale din limba-sursă în limba-ţintă. Acest fenomen se atestă în comunicarea intralinguală şi interlinguală la nivel gramatical, lexical, lexical-gramatical şi fonologic, în plan semiotic şi metasemiotic, inclusiv în cazul sinonimiei, omonimiei, paronimiei contextuale şi stilistice. Sunt de menţionat, de asemenea, diferenţele lexical-fonologice şi gramaticale în cadrul dialectelor şi al variantelor limbii engleze, care prezintă şi ele dificultăţi pentru purtătorii de limbă.