O atenţie particulară este acordată întrebărilor retorice din partea lingviştilor preocupaţi de sintaxă, în ultimul timp acest interes este dovedit şi din partea logicienilor şi pragmaticienilor. Prin aceasta se deschide o nouă etapă în studiul întrebărilor retorice prin dimensiunea analizei funcţionale (funcţiile comunicative), semantice (semnificaţiile gramaticale), logico-gramaticale (natura logică a întrebărilor retorice), pragmatice (contextul, emiţătorul, interlocutorul etc.). În ultimul timp se impune tot mai des ca obiect de studiu cel pragmatic. Analiza unităţilor sintactice de pe poziţii comunicativ-pragmatice permite dezvăluirea mai adîncă a sensurilor ilocuţionare şi perlocuţionare realizate de un enunţ sau altul în procesul comunicării. Întrebarea retorică nu s-a învrednicit pînă acum de un studiu pragmatic special, deoarece majoritatea cercetărilor în domeniul actelor de vorbire le consideră drept construcţii marginale, neesenţiale în cadrul paradigmei propoziţiilor interogative. Ele sunt ca un rezultat al ,,derivării ilocuţionare’’şi sînt situate în rîndul actelor de vorbire ,,indirecte”. Anume analiza pragmatică poate, după părerea noastră, explica motivele apariţiei acestor pseudoîntrebări în vorbire, în texte literare şi specificul funcţionării lor.

A particular attention is given by the linguists concerned with syntax to the rhetorical questions. Lately, the interest concerning this issue is shown also by the logicians and pragmatists. This opens a new stage in the study of rhetorical questions through the dimension of functional analysis (communicative function), semantic analysis (grammatical meanings), logico-grammatical analysis (logical nature of the rhetorical questions), pragmatic analysis (context, message sender, interlocutor, etc.). In recent years, the pragmatic analysis is imposed as an important object of study. The analysis of syntactic units of the communicative-pragmatic positions allows the disclosure of the deeper elocutionary and perlocutionary meanings realized by one or another statement in the communication process. Rhetorical question was not studied from the pragmatic point of view , because the researchs in the speech acts field are considered as marginal construction, nonessential in the paradigm of the interrogative sentences. They are similar to an ,, elocutionary derivation’’ and are located among “indirect”speech acts. Namely the pragmatic analysis can, in our view, explain the reasons of the appearance of these pseudo-questions in speech, in literary texts and their specific functioning.