Articolul precedent |
Articolul urmator |
313 7 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-03-05 19:35 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
94(478-21)+82-992 (1) |
Istoria Moldovei. Republica Moldova (67) |
Istoria Americii de Sud. Americii Latine (8328) |
SM ISO690:2012 IOVU, Elisaveta. „Lupta de la Cahul” – între istorie și mitopoetică. In: Patrimoniul cultural de ieri – implicaţii în dezvoltarea societăţii durabile de mâine, Ed. 5, 22 februarie 2022, Chişinău. Iași – Chișinău: 2022, Ediția 5, pp. 54-55. ISSN 2558 – 894X. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Patrimoniul cultural de ieri – implicaţii în dezvoltarea societăţii durabile de mâine Ediția 5, 2022 |
|||||||
Conferința "Patrimoniul cultural de ieri – implicaţii în dezvoltarea societăţii durabile de mâine" 5, Chişinău, Moldova, 22 februarie 2022 | |||||||
|
|||||||
CZU: 94(478-21)+82-992 | |||||||
Pag. 54-55 | |||||||
|
|||||||
Descarcă PDF | |||||||
Rezumat | |||||||
Sintagma „lupta de la Cahul” se perindă în lucrările unor călători străini, care au vizitat teritoriul de sud al Basarabiei, cum ar fi Gustav Orraeus (1739–1811), Kajetan Chrzanowski (? – 1812), Heinrich von Reimers (1768–1805) sau Johann Martin Minderer. Fiecare călător în parte, medic, diplomat sau consilier au lăsat în rapoartele lor câteva însemnări importante din punctul nostru de vedere. De exemplu, Gustav Orraeus și Johann Martin Minderer, medici ge-nerali al armatei comandate de Rumianțev în campania împotriva turcilor,menționează pe alocuri în lucrările lor despre bătălia de la Cahul ca o victo-rie, nu însă ca o localitate cum este astăzi. Heinrich von Reimers tânăr diplomat estonian, care face parte din so-lia extraordinară pe care Ecaterina a II-a, țarina Rusiei, o trimite la Constan-tinopol în 1793, trece nemijlocit și prin Moldova de Sud. În cursul călătoriei diplomatul a înregistrat în notele sale ceea ce considera important, mențio-nând în manuscrisul său că feldmareșalul conte Rumianțev, „învingătorul de la Cahul”, în timpul ultimului război cu turcii, și-a construit în valea ace-ea, o casă frumoasă, unde apoi a și locuit.. Asupra bătăliei de la Cahul se expune și Kajetan Chrzanowski, care în calitate de consilier de Legație și ca însărcinat de afaceri al Poloniei la Constantinopol, efectuează o călătorie și prin Moldova (Călătoria prin Moldova, Scrisoarea a patra din Aidos). Imaginile pe care le identificăm în mărturiile călătoriilor străini scot în evidență un șir de aspecte ce țin de felul cum era locul și locuitorii unde se află astăzi orașul Cahul. Denumirea de Cahul identificată în sintagmele „bătălia de la Cahul”, „învingătorul de la Cahul”, care fiind una victorioasă are o conotație pozitivă. Setul de imagotipuri acumulat de la străini / ceilalți despre Cahul din cele mai vechi timpuri, contribuie în general la imaginarul cultural românesc. Prin urmare, este important să vedem cum ne-au perce-put străinii pe Noi și poporul nostru, prin ce am putut să ne promovăm din cele mai vechi timpuri în imaginea celuilalt. |
|||||||
|