The article proposes a hermeneutic approach to the vegetal motifs and symbols in Ion Vatamanu’s poetry. The author explores the ideational space of the great themes of the poetry of his times (love, homeland, maternal spirit, death, eternity etc.) and transposes into concrete visual or acoustic, olfactory or tactile images, man’s reactions to the greatness of divine creation, the revelation of the macrouniverse pulsating movements reflected in the microuniverse. The system of meanings of the symbolic elements of flora and the phenomenon of cyclical regeneration of living matter configure a new myth of anthropogenesis, based the idea of the vegetable origin of the human being. An impressive range of feelings is reflected in the images that capture the euphonies of nature’s metamorphoses. The leitmotif of the leaf, in the creation of Ion Vatamanu, triggers the creative energies, generates the artistic word, the significant nucleus of which concentrates the history of the entire universe becoming.

Articolul propune o abordare hermenutică a motivelor și simbolurilor vegetale în poezia lui Ion Vatamanu. Autorul sondează spațiul ideatic al marilor teme ale poeziei epocii (iubirea, dorul, patria, spiritul matern, moartea, veșnicia etc.) și transpune în concretul vizual sau auditiv, olfactiv sau tactil, reacțiile omului în fața măreției creației divine, revelația mișcărilor pulsatorii ale macrouniversului reflectate în microunivers. Sistemul de semnificații ale elementelor simbolice ale florei și fenomenul regenerării ciclice a materiei vii configurează un nou mit al antropogenezei, axat pe ideea originii vegetale a ființei umane. O impresionantă gamă de sentimente se reflectă în imaginile care captează eufoniile metamorfozelor naturii. Laitmotivul frunzei, în creația lui Ion Vatamanu, declanșează energiile creatoare, generează cuvântul artistic, nucleul semnificant al căruia concentrează istoria devenirii întregului univers.