Articolul precedent |
Articolul urmator |
259 4 |
Ultima descărcare din IBN: 2023-11-20 19:26 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
785.6:787.1:78.071.1 (3) |
Muzică instrumentală. Muzică simfonică. Gruparea instrumentelor. Muzică pentru ansamblu (274) |
SM ISO690:2012 CAZACU, Radu. Analiza interpretativă a Capriciului nr. 24 de Niccolò Paganini în viziunea componistică a lui Oleg Negruță: versiunea interpretativă a lui Simion Duja și Sergiu Mușat. In: Portul popular – expresie a istoriei şi culturii neamului, Ed. 2, 23-24 iunie 2022, Chişinău. Chișinău: Tipogr. „Notograf Prim”, 2022, Ediția 2, p. 24. ISBN 978-9975-84-162-7. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Portul popular – expresie a istoriei şi culturii neamului Ediția 2, 2022 |
||||||
Conferința "Portul popular – expresie a istoriei şi culturii neamului" 2, Chişinău, Moldova, 23-24 iunie 2022 | ||||||
|
||||||
CZU: 785.6:787.1:78.071.1 | ||||||
Pag. 24-24 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Capriciul nr. 24 – ultimul din ciclul 24 Capricii pentru vioară solo, op.1 – este cea mai renumită lucrare pentru vioara solistică din întregul ciclul. Creația constă dintr-o temă cunoscută, alterată în 11 variațiuni, care se încheie cu un final. Scrisă în tonalitatea a-moll, lucrarea pune probleme de ordin tehnic interpretului, cerându-i posesia virtuoasă a instrumentului, într-un grad de mișcare quasi Presto. Capriciul a avut rezonanțe în timp, oferind în continuare, prin operațiuni de îmbinare, transformare, deformare, tronsonare etc. a materialului muzical, sugestii de creație mai multor compozitori, unul dintre aceștia fiind Oleg Negruță, autor cu o predilecție aparte pentru instrumentele solistice, în speță pentru clarinet, el fiind unul dintre cei mai prolifici compozitori din Republica Moldova pentru acest aerofon. Lucrarea, la care ne vom referi pe parcurs, a fost scrisă în 2005, fiind dedicată profesorului universitar Simion Duja. Activitatea solistică, camerală, orchestrală şi pedagogică, actul interpretativ unic și irepetabil al celor doi clarinetiști menționați în titlu, oferă posibilitatea analizei versiunii interpretative cu amprentă individuală a creației de referință, permițând autorului o abordare în cunoștință de cauză şi cu anumite idei de originalitate. Analizele sunt bazate pe cunoştinţe actuale de teorie a interpretării şi forme muzicale, precum şi pe aspecte care ţin de implicarea personală a interpretului în obiectivarea muzicală. Lucrarea, pe care se va axa demersul de față, se face deosebită de altele ale lui O. Negruță prin felul în care sunt combinate elementele neoclasice cu elemente specifice muzicii de jazz. Ambii instrumentiști, S. Duja și S. Mușat, deși fac parte din generații diferite, au influențat, prin arta lor interpretativă, pozitiv școala de clarinet din Republica Moldova, fiind discipolii cunoscutului profesor universitar Eugen Verbețchi, cel care a pus baza școlii de clarinet din Republica Moldova. Concluziile propuse pot să reprezinte un suport util pentru didactica muzicală de specialitate. |
||||||
|