The research presented in this article was carried out in order to identify the influence of cultural belonging on the social distances between host country and international students from the Republic of Moldova. The data were collected by applying the Social Distance Scale developed by Emory S. Bogardus. The sample consisted of 319 subjects, of which 159 (49.8%) are international students, 160 (50.2%) - natives, aged between 18 and 35, representing various countries, some of them with quite a different culture from that of the host country: People's Republic of China, Democratic Republic of Congo, South Korea, Israel, Romania, Republic of Turkey, Ukraine. The use of the Bogardus scale indicated different social distances for domestic and international students. Students from the host country (2.7), followed by those from Romania (3.3), Ukraine (3.3), adopt the smallest distances of social contact with exponents of the other 7 countries. Average social distances adopt students from Israel (3.6), Republic of Turkey (3.5), Democratic Republic of Congo (3.8), South Korea (3.6), People's Republic of China (3.5). We note that there are differences in culture, denomination, but also in knowledge and experiences of communication with the representatives of other countries. The variable "year of study" has an important role in establishing social distances. With communication and getting to know another, social distances become smaller. The social distances between international students and the local population are within the average range, which means that they did not experience serious relationship problems. Secondly, even if cultural differences influence social distances, some of the international students, coming from countries with different cultural and confessional characteristics from that of the Republic of Moldova, do not radically distance themselves from the local population, they are open to communication and relationships with students from countries with a culture similar to that of the host country - Romania and Ukraine. It seems that the most important factor in maintaining social distances is communication differences. Engaging both native and international students in curricular and extracurricular activities can determine them to enjoy mutually beneficial experiences. Furthermore, universities should not only develop superficial internationalization policies, but ensure that all students are involved so that they can contribute to them.

Cercetarea prezentată în acest articol a fost realizată în scopul identificării influenței apartenenței culturale asupra distanțelor sociale dintre studenții țării-gazdă și cei internaționali din Republica Moldova. Datele au fost colectate prin aplicarea Scalei distanţei sociale elaborată de Emory S. Bogardus. Eșantionul a întrunit 319 de subiecți, dintre care 159 (49,8%) sunt studenți internaționali, 160 (50,2%) – autohtoni, cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani, reprezentând diverse țări, unele din acestea cu o cultură destul de diferită de cea a țării-gazdă: Republica Populară Chineză, Republica Democratică Congo, Coreea de Sud, Israel, România, Republica Turcia, Ucraina. Utilizarea scalei Bogardus a indicat la distanțe sociale diferite pentru studenții autohtoni și internaționali. Cele mai mici distanțe sociale cu exponenții celorlalte 7 țări adoptă studenții din țara-gazdă (2,7), urmați de cei din România (3,3), Ucraina (3,3). Distanțe sociale medii adoptă studenții din Israel (3,6), Republica Turcia (3,5), Republica Democratică Congo (3,8), Coreea de Sud (3,6), Republica Populară Chineză (3,5). Remarcăm că se manifestă diferențele de cultură, confesie, dar și de cunoștințe și experiențe de comunicare cu reprezentanții altor țări. Variabila „an de studii” are un rol important în stabilirea distanțelor sociale. Odată cu comunicarea și cunoașterea de altul, distanțele sociale devin mai mici Distanțele sociale între studenții internaționali și populația locală sunt în limitele mediei, ceea ce înseamnă că aceștia nu au întâmpinat probleme grave de relaționare. În al doilea rând, chiar dacă diferențele culturale influențează distanțele sociale, o parte din studenții internaționali, provenind din țări cu specific cultural și confesional diferit de cel al Republicii Moldova, nu se distanțează cardinal de populația locală, sunt deschiși pentru comunicare și relații cu studenții din țările cu o cultură asemănătoare cu cea din țara-gazdă – România și Ucraina. Pare că cel mai important factor în menținerea distanțelor sociale sunt diferențele de comunicare. Angajarea studenților atât autohtoni cât și internaționali în activități curriculare și extracurriculare îi poate determina să se bucure de experiențe reciproc avantajoase. Mai mult, universitățile nu ar trebui să dezvolte doar politici superficiale de internaționalizare, ci să se asigure că toți studenții sunt implicați, astfel încât să poată contribui la acestea.