Oportunități de aplicare a selecției gametice și tehnicii in vitro în ameliorarea rezistenței tomatelor la stres abiotic
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
229 1
Ultima descărcare din IBN:
2023-02-22 20:32
SM ISO690:2012
SALTANOVICI, Tatiana, SÎROMEATNICOV, Iulia, BULDUMAC (DONCILĂ), Ana. Oportunități de aplicare a selecției gametice și tehnicii in vitro în ameliorarea rezistenței tomatelor la stres abiotic. In: Sesiunea de comunicări științifice „D. Brandza”, Ed. 26, 6 noiembrie 2020, București. Chișinău: Editura „Lexon-Prim”, 2020, Ediția 24, pp. 62-63.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Sesiunea de comunicări științifice „D. Brandza”
Ediția 24, 2020
Sesiunea "Sesiunea de comunicări științifice „D. Brandza”"
26, București, Romania, 6 noiembrie 2020

Oportunități de aplicare a selecției gametice și tehnicii in vitro în ameliorarea rezistenței tomatelor la stres abiotic


Pag. 62-63

Saltanovici Tatiana, Sîromeatnicov Iulia, Buldumac (Doncilă) Ana
 
Institutul de Genetică, Fiziologie şi Protecţie a Plantelor
 
 
Disponibil în IBN: 15 noiembrie 2022


Rezumat

Agricultura contemporană înaintează cerinţe sporite faţă de amelioratori privind accelerarea creării genotipurilor, ce îmbină rezistenţa la factorii abiotici cu potenţial înalt de productivitate. Intensificarea procesului ameliorativ poate fi efectuată prin îmbinarea metodelor clasice de selecţie cu procedeele biotehnologice. În scopul identificării genitorilor noi de adaptivitate la factori abiotici s-a realizat testarea colecției de regeneranți de tomate după rezistența la temperaturi înalte și deficitul hidric, în baza variabilității caracterelor gametofitului masculin. Urmare a studiului realizat s-a stabilit acțiunea semnificativă a factorilor de stres examinați asupra calității gametofitului. Rezultatele obținute au demonstrat că stresul termic determină în mare masură (60,5-80,0%) variabilitatea caracterelor polenului, reducând valorile inițiale a indicilor în medie de 1,3…1,9 ori. Ponderea genotipului în componența structurii spectrelor de variație a viabilității polenului și lungimii tuburilor polinice a fost veridică și a variat în limitele 8,0….10%. Totodată, s-a stabilit că stresul hidric a avut o acțiune decisivă (peste 80,0%) asupra variației lungimii tuburilor polinice. Printre genotipurile aflate în studiu au predominat linii de tomate cu un grad înalt de rezistență, ce s-a încadrat în limitele 55,5…77,0%. În baza cercetărilor realizate au fost evaluate peste 30 de linii noi de tomate, obținute prin cultura embrionilor, dintre care 24 – au manifestat rezistență la temperaturi înalte; totodată, 12 din 20 de linii evaluate, au atestat rezistența la deficitul hidric. Genotipurile selectate după nivelul de rezistență au fost incluse în procesul de hibridare, fiind obținute 16 combinații hibride F1 noi. Astfel, prin abordarea complexă a metodelor de ameliorare gametică, tehnicii în vitro și a analizei genetico-statistice au fost identificate și selectate genotipuri de tomate principial noi, cu un grad înalt de rezistență la factorul termic și deficitul hidric, pentru includerea acestora în procesul ameliorativ.