În comunicarea de față ne propunem să prezentăm rezultatele analizei unei categorii de mărturii arheologice privind practicarea jocurilor medievale în spațiul est-carpatic, cum ar fi arșicele descoperite în ultimii cinci ani în siturile medievale de la Orheiul Vechi (r-nul Orhei) și Costești-Gârlea (r-nul Ialoveni). Artefactele luate în studiu provin din contexte arheologice datate în secolul al XIV-lea. Acestea au fost lucrate din os de animal, și anume din schelete de oaie/capră (Ovis aries/Capra hircus), precum și cele șase piese descoperite în locuința cercetată în timpul campaniei arheologice din anul 2000 (responsabil științific: dr. hab. Gheorghe Postică), datate, pe baza materialelor arheologice asociate din respectivul complex de locuire, în prima jumătate a secolului al XV-lea. Astragalele păstrează culoarea naturală a osului, au urme clare de uzură, iar câteva piese au fost modificate, cum ar fi unul dintre arșicele descoperite la Costești-Gârlea, care prezintă o perforație circulară. Câteva piese prezintă perforații făcute în os și umplute cu plumb. Un astragal cu suprafețele șlefuite, având o inserție de fier făcută în partea centrală a piesei, a fost descoperit la Suceava, în zona Hanului domnesc. Menționăm faptul că în contexte arheologice medievale din Franța au fost identificate și arșice având două cavități făcute în os și umplute cu plumb. Se pare că aceste modificări nu erau făcute în vederea trișării. Potrivit descrierilor jocurilor de copii practicate în trecut, arșicul, pe care îl întrebuințau copiii pentru a lovi alte arșice, denumite, în funcție de zonă, „ichiu”, „țap” sau „țac”, trebuia să fie mai mare și mai greu, de aceea, se plumbuia.