Câteva mărturii arheologice privind practicarea jocului cu arşice în aşezările urbane medievale din spaţiul est-carpatic
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
307 9
Ultima descărcare din IBN:
2023-03-09 21:05
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
902/903.2(478) (77)
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (254)
SM ISO690:2012
BACUMENCO-PÎRNĂU, Ludmila, VORNIC, Vlad, BEJENARU, Luminiţa. Câteva mărturii arheologice privind practicarea jocului cu arşice în aşezările urbane medievale din spaţiul est-carpatic. In: Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei. : Istorie - Arheologie - Muzeologie, Ed. 32, 27-28 octombrie 2022, Chisinau. Chişinău: Casa Editorial-Poligrafică „Bons Offices”, 2022, Ediția 32, p. 116. ISBN 978-9975-166-14-0 (PDF).
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei.
Ediția 32, 2022
Conferința "Conferinţa ştiinţifică internaţională a Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei. "
32, Chisinau, Moldova, 27-28 octombrie 2022

Câteva mărturii arheologice privind practicarea jocului cu arşice în aşezările urbane medievale din spaţiul est-carpatic

CZU: 902/903.2(478)

Pag. 116-116

Bacumenco-Pîrnău Ludmila1, Vornic Vlad2, Bejenaru Luminiţa3
 
1 Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă“ din Chişinău,
2 Agenţia Naţională Arheologica a Moldovei,
3 Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi
 
 
Disponibil în IBN: 28 octombrie 2022


Rezumat

În comunicarea de față ne propunem să prezentăm rezultatele analizei unei categorii de mărturii arheologice privind practicarea jocurilor medievale în spațiul est-carpatic, cum ar fi arșicele descoperite în ultimii cinci ani în siturile medievale de la Orheiul Vechi (r-nul Orhei) și Costești-Gârlea (r-nul Ialoveni). Artefactele luate în studiu provin din contexte arheologice datate în secolul al XIV-lea. Acestea au fost lucrate din os de animal, și anume din schelete de oaie/capră (Ovis aries/Capra hircus), precum și cele șase piese descoperite în locuința cercetată în timpul campaniei arheologice din anul 2000 (responsabil științific: dr. hab. Gheorghe Postică), datate, pe baza materialelor arheologice asociate din respectivul complex de locuire, în prima jumătate a secolului al XV-lea. Astragalele păstrează culoarea naturală a osului, au urme clare de uzură, iar câteva piese au fost modificate, cum ar fi unul dintre arșicele descoperite la Costești-Gârlea, care prezintă o perforație circulară. Câteva piese prezintă perforații făcute în os și umplute cu plumb. Un astragal cu suprafețele șlefuite, având o inserție de fier făcută în partea centrală a piesei, a fost descoperit la Suceava, în zona Hanului domnesc. Menționăm faptul că în contexte arheologice medievale din Franța au fost identificate și arșice având două cavități făcute în os și umplute cu plumb. Se pare că aceste modificări nu erau făcute în vederea trișării. Potrivit descrierilor jocurilor de copii practicate în trecut, arșicul, pe care îl întrebuințau copiii pentru a lovi alte arșice, denumite, în funcție de zonă, „ichiu”, „țap” sau „țac”, trebuia să fie mai mare și mai greu, de aceea, se plumbuia.