Consideraţii asupra unui văscior zoomorf, descoperit în incinta fortificată de la Stolniceni „Cetate” (raionul Hânceşti)
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
370 7
Ultima descărcare din IBN:
2024-01-12 09:50
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
902/903.2”638”(478) (1)
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (254)
SM ISO690:2012
COROBCEAN, Andrei. Consideraţii asupra unui văscior zoomorf, descoperit în incinta fortificată de la Stolniceni „Cetate” (raionul Hânceşti). In: Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei. : Istorie - Arheologie - Muzeologie, Ed. 32, 27-28 octombrie 2022, Chisinau. Chişinău: Casa Editorial-Poligrafică „Bons Offices”, 2022, Ediția 32, p. 75. ISBN 978-9975-166-14-0 (PDF).
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei.
Ediția 32, 2022
Conferința "Conferinţa ştiinţifică internaţională a Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei. "
32, Chisinau, Moldova, 27-28 octombrie 2022

Consideraţii asupra unui văscior zoomorf, descoperit în incinta fortificată de la Stolniceni „Cetate” (raionul Hânceşti)

CZU: 902/903.2”638”(478)

Pag. 75-75

Corobcean Andrei
 
Universitatea de Stat din Moldova
 
Proiecte:
 
Disponibil în IBN: 27 octombrie 2022


Rezumat

În urma investigațiilor arheologice din anul 2007, efectuate la tumulul nr. 3 din incinta fortificată a epocii fierului de la Stolniceni „Cetate”, sub conducerea regretatului Tudor Arnăut, a fost descoperită o piesă mai puțin obișnuită, a cărei atribuire și funcționalitate rămâne deocamdată incertă. Aceasta reprezintă un vas miniatural de formă cilindrică confecționat dintro pastă grosieră de lut, în amestec cu șamotă, nisip și particule de calcar, arderea fiind incompletă și neuniformă, iar culoarea variind de la cărămiziudeschis la cenușiu. Suprafața piesei este lucrată rudimentar. Înălțimea văsciorului este de 2,8 cm, iar diametrul – de 4,8 cm. Văsciorul este prevăzut cu patru proeminențe dispuse diametral, care redau într-o manieră stilizată picioarele unui animal. Capul acestuia este redat, în aceeași manieră, printr-o proeminență aplicată între două piciorușe. Spațiile dintre proeminențe sunt completate de un decor în formă de șir de incizii oblice. Trăsăturile stilistice plasează piesa în categoria vaselor zoomorfe, redând, foarte probabil, o figură de broască țestoasă. Piesa fost descoperită la adâncimea de 30 cm de la suprafața actuală de călcare, adică la nivelul depunerilor funerare, descoperite sub mantaua tumulului, printre alte fragmente de ceramică caracteristică olăritului de tradiție getică. Stilul piesei însă este mai puțin obișnuit pentru tradiția respectivă, ceea ce determină caracterul prematur atât al atribuirii cultural-cronologice, cât și cel al interpretărilor funcționale.