Un depozit de bronzuri descoperit în apropierea localităţii Hristici, raionul Soroca
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
224 3
Ultima descărcare din IBN:
2023-11-20 16:10
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
902/903.2(478) (77)
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (254)
SM ISO690:2012
SÎRBU, Mariana, TOPAL, Denis, BUBULICI, Valeriu. Un depozit de bronzuri descoperit în apropierea localităţii Hristici, raionul Soroca. In: Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei. : Istorie - Arheologie - Muzeologie, Ed. 32, 27-28 octombrie 2022, Chisinau. Chişinău: Casa Editorial-Poligrafică „Bons Offices”, 2022, Ediția 32, pp. 62-63. ISBN 978-9975-166-14-0 (PDF).
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei.
Ediția 32, 2022
Conferința "Conferinţa ştiinţifică internaţională a Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei. "
32, Chisinau, Moldova, 27-28 octombrie 2022

Un depozit de bronzuri descoperit în apropierea localităţii Hristici, raionul Soroca

CZU: 902/903.2(478)

Pag. 62-63

Sîrbu Mariana, Topal Denis, Bubulici Valeriu
 
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
 
Proiecte:
 
Disponibil în IBN: 27 octombrie 2022


Rezumat

La începutul anului 2022, colecționarul V. Parnov a donat Muzeului Național de Istorie a Moldovei un depozit de bronzuri excepțional prin conținutul său. Din componența acestuia fac parte mai multe obiecte, mai exact 49 la număr, toate fragmentare și cu urme de rupere și pliere intenționată. Dintre acestea, 19 reprezintă fragmente de seceri, 11 fragmente de topoare, opt fragmente de cazan, un fragment de pumnal, trei fragmente de piese nedeterminate și șapte bucăți de bronz (o turtiță și resturi de la turnare). Tipologic, acesta se atribuie depozitelor cu asocieri complexe, întrucât conține trei categorii funcționale – unelte, arme și materie primă. Din cele 19 fragmente de seceră doar șase dintre ele pot fi atribuite tipologic în baza mânerului păstrat. Acesta din urmă are forma unui cârlig îngust, forjat și îndoit spre spinarea piesei. Criteriile morfologice atribuie aceste fragmente seriei secerilor caucaziene de tip Koblevo A, variantele Ahmetovskaja și Batarejka. Alte cinci fragmente prezintă partea superioară a unor topoare – tubul de înmănușare și manșonul, în trei din cazuri, ultimul fiind prevăzut cu nervuri reliefate. Restul fragmentelor reprezintă lame dintre care două păstrează inclusiv tăișul. Având în vedere faptul că piesele s-au păstrat fragmentar, determinarea tipologică a acestora este destul de dificilă. Situația devine și mai complicată întrucât aceste forme de topoare sunt cunoscute atât pentru mediile culturale din perioada mijlocie a epocii bronzului din spațiul Carpato-Danubian cât și pentru culturile estice din aceeași perioadă.Fragmentele de cazan reprezintă fâșii masive de tablă nituită, desprinse din corpul vasului și îndoite intenționat. Printre acestea se evidențiază și o toartă masivă îndoită în două. Cele opt fragmente sunt pliate foarte compact. Fragmentul de pumnal prezintă o porțiune de lamă și vârful acestuia. Lama este prevăzută cu nervură mediană și are tăișurile bine ascuțite. Ca și în cazul topoarelor, fragmentarea acestuia nu permite determinarea tipologică a pumnalului. Alte trei piese constituie plăci lenticulare de bronz, două din ele, cel mai probabil, fiind porțiuni de lamă de seceră sau cuțit. Al treilea fragment reprezintă o bară masivă dreptunghiulară, alungită în plan și secțiune, cu unul din capete rupt și altul rotunjit. Deși, la momentul de față, nu ne putem expune cu exactitate asupra originii tuturor pieselor din componența acestui depozit, prezența secerilor de origine caucaziană ne permite să presupunem că acesta reprezintă un depozit cu piese de import și are origine estică, cel mai probabil, din mediul culturii Srubnaja.