Articolul precedent |
Articolul urmator |
371 16 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-01-19 15:16 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
66.047.3:664.854:634.11 (1) |
Tehnologie chimică. Industrii chimice și înrudite (1502) |
Conservarea substanţelor alimentare organice (în general.) Conservarea produselor din plante, a produselor vegetale (95) |
Cultura fructelor (1441) |
SM ISO690:2012 CEȘKO, Tatiana, DICUSAR, Galina, GHENDOV-MOŞANU, Aliona. Cinetica procesului de uscare a tescovinei din fructele de mere prin metoda convectivă . In: Perspectivele și Problemele Integrării în Spațiul European al Cercetării și Educației, Ed. Partea 1, 3 iunie 2022, Cahul. Cahul, Republica Moldova: Tipografia "Centrografic" SRL, 2022, Vol.9, Partea 1, pp. 345-346. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Perspectivele și Problemele Integrării în Spațiul European al Cercetării și Educației Vol.9, Partea 1, 2022 |
|||||||
Conferința "Perspectivele și Problemele Integrării în Spațiul European al Cercetării și Educației" Partea 1, Cahul, Moldova, 3 iunie 2022 | |||||||
|
|||||||
CZU: 66.047.3:664.854:634.11 | |||||||
Pag. 345-346 | |||||||
|
|||||||
Descarcă PDF | |||||||
Rezumat | |||||||
Una din sarcinile principale ale reutilizării produselor agro-industriale este extragerea substanțelor biologic active și utilizarea lor pe scară largă în diverse ramuri. Tescovina de mere este o masă omogenă alcătuită din resturi de fructe de mere (cojiţă, pulpa, seminţele şi învelişul), tot ce rămâne din măr după stoarcerea sucului. Această masă are o culoare cafenie deschisă cu miros de măr, cu aciditate - 3,5-3,7 g/100 g acid malic și umiditate - 70-85%, fiind bogată în zaharuri insolubile (celuloză, hemiceluloză, lignină, pectină etc.), compuși biologic activi (polifenoli, carotenoizi, taninuri, vitamine), acizi organici și substanțe minerale (P, Ca, Mg și Fe). O etapă importantă pentru păstrarea îndelungată a tuturor substanțelor biologic active în tescovina de mere este alegerea metodei corecte de conservare. Scopul cercetării a fost de a studia cinetica procesului de uscare a tescovinei de mere la diferite temperaturi ale agentului termic. Tescovina de mere a fost obținută după stoarcerea sucului din fructele de mere. Înainte de uscare, tescovina de mere a fost blanșată pentru a preveni brunificarea ei. Pentru uscarea tescovinei prin metoda convectivă, s-a utilizat instalația de uscare elaborată în cadrul departamentului Ingineria Mecanică, UTM. În calitate de agent termic s-a utilizat aerul încălzit. Pentru cercetare s-au utilizat următoarele temperaturi ale agentului termic: 60 °C, 70 °C și 80 °C. Viteza agentului termic a fost 1,5±0,1 m/s. Înregistrarea scăderii masei probei de tescovină din mere s-a realizat automat. Menținerea temperaturii agentului termic s-a făcut cu ajutorul reglatorului termic. Tescovina de mere a fost uscată de la umiditatea inițială 80,22±0,05% până la cea finală – 12,00±0,05 %. Umiditatea de echilibru a fost calculată după formula lui Filonenko. Au fost construite și analizate curbele de uscare U=f(τ) și curbele vitezei de uscare S-a calculat viteza de uscare în prima perioadă, coeficienții de uscare KI și KII și durata de uscare în funcție de temperatura agentului termic. Analiza curbelor de uscare a demonstrat, că durata de uscare a tescovinei de mere depinde de temperatura agentului termic. Astfel, modificarea temperaturii aerului de la 60 la 80 °C a redus durata de uscare de 1,6 ori. De asemenea, s-a evidențiat creşterea vitezei de uscare în prima perioadă de uscare de 1,4 ori. Curbele vitezei de uscare au demonstrat prezența perioadei vitezei constante de uscare (prima perioadă) şi perioada vitezei variabile de uscare (a doua perioadă). S-a constatat că mărirea temperaturii agentului termic de la 60 la 80 °C a condus la reducerea duratei de uscare în prima perioada cu 15,4% și în a doua – cu 45,4%. Modificarea temperaturii de uscare nu a influențat semnificativ caracterul general al curbelor vitezei de uscare. Pe curbele vitezei de uscare, în perioada vitezei variabile de uscare, s-a evidențiat al doilea punct critic care s-a deplasat de la 34% la 26%. Creșterea temperaturii agentului termic a condus la creșterea valorilor caracteristicilor cinetice. În cazul coeficientului KI valorile au crescut cu 4%, iar pentru KII cu 44%, demonstrând influență importantă asupra perioadei vitezei variabile de uscare. Se cunoaște, că metoda convectivă de uscare are un dezavantaj, care se caracterizează prin aceea, că gradientul de temperatură și de umiditate este orientat în direcția opusă, împiedicând astfel eliminarea umezelei din interiorul tescovinei de mere. În acest context, pentru a intensifica procesul de uscare al tescovinei de mere, cu scopul de a reduce durata ei de uscare, este necesar de aplicat metode neconvenționale de uscare care vor permite obținerea tescovinei de mere de calitate cu consum de energie redus. |
|||||||
Cuvinte-cheie escovină de mere, uscare convectivă, temperatură, agent termic, coeficienți de uscare, apple pomace, convective drying, temperature, drying coefficients |
|||||||
|