Complexe din perioada târzie a Epocii Bronzului în așezarea Căplani I La Yurt în nord-estul stepei Bugeacului
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
194 4
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-12 12:47
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
902/903.4”638”(478) (5)
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (254)
SM ISO690:2012
AGULNICOV, Serghei. Complexe din perioada târzie a Epocii Bronzului în așezarea Căplani I La Yurt în nord-estul stepei Bugeacului. In: Arheologie interdisciplinară: Metode, studii, rezultate, 15-17 august 2022, Chişinău. Chişinău: ICBE, 2022, pp. 86-87. ISBN 978-9975-81-067-8 .
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Arheologie interdisciplinară: Metode, studii, rezultate 2022
Conferința "Arheologie interdisciplinară: Metode, studii, rezultate"
Chişinău, Moldova, 15-17 august 2022

Complexe din perioada târzie a Epocii Bronzului în așezarea Căplani I La Yurt în nord-estul stepei Bugeacului

CZU: 902/903.4”638”(478)

Pag. 86-87

Agulnicov Serghei12
 
1 Agenţia Naţională Arheologica a Moldovei,
2 Institutul de Cercetări Bioarheologice şi Etnoculturale
 
 
Disponibil în IBN: 28 septembrie 2022


Rezumat

În toamna anului 2008, o echipă a Centrului de Arheologie al Academiei de Științe a Republicii Moldova a efectuat cercetări arheologice în vecinătatea satului Căplani (raionul Ștefan-Vodă, Republica Moldova), situat în regiunea nord-estică a Stepei Bugeacului. Acest punct este situat pe malul drept al Nistrului de Jos, pe cursul râului Căplani (Fig. 1). Localnicii numesc acest punct La Yurt. Scopul săpăturii de salvare a fost protejarea monumentelor arheologice situate în zona de reconstrucție a unui iaz-lac de acumulare artificial și a obiectelor parțial distruse din cauza arăturii. Suprafața așezării Căplani I La Yurt era de 250×500 m. Au fost investigate o clădire rezidențială și un sanctuar data la sfârșitul Epocii Bronzului. Forma și trăsăturile de design ale locuinței investigate în așezarea La Yurt au analogii în descoperirile culturii Sabatinovca tărzie – Belozerca timpurie din regiunea nordvest pontică. Materialele descoperte în săpătură se datează în intervalul cronologic XIII-XII î. Hr. Pe lângă săpăturile unei clădiri rezidențiale, a fost cercetat un sanctuar, care era o structură de piatră și pământ de 0,85 m înălțime și 12,5 m diametru. În funcție de caracteristicile de proiectare, numărul și compoziția obiectelor găsite în umplutură, această structură este, cel mai probabil, una analogică de piatră a tavoarelor cenușarelor. Detalii precum folosirea focului, prezența unei cantități mari ceramică, a oaselor umane și a oaselor de animale coincid indirect cu compoziția artefactelor aflate de obicei sub movilele de cenușă ale grupului cultural Noua-SabatinovcaCoslogeni. În același timp, în ceea ce privește ceramica, există caracteristici inerente de la finalul culturii Sabatinovca, dar și elemente ale culturii Belozerca și din Hallstattul timpuriu. Materialul din sanctuarul 1 prezintă elemente comune cu culturile Sabatinovca și Belozerca din perioada târzie a Epocii Bronzului și cultura ChisinăuCorlăteni din perioada timpurie a Epocii Fierului (Fig. 2). Complexul de la Căplani I LaYurt se datează in intervalul cronologic cuprins intre sec. XIII și sec. XII î. Hr.