Printre cercetătorii care și-au adus contribuția în perioada interbelică la descoperirea siturilor culturii Cucuteni-Tripolie din spațiul vizat un loc aparte îl ocupă frații Ion Moroșan (1894-1967) și Nicolae Moroșan (1902-1944). Pasionați de trecutul preistoric al Basarabiei ei au efectuat, în anii ’20 ai secolului trecut, mai multe cercetări perieghetice. Drept rezultat au fost semnalate și așezări din diferite faze de evoluție ale culturii Cucuteni-Tripolie. Majoritatea siturilor descoperite sunt amplasate în bazinul r. Prut (Halahora de Jos, Brînzeni, Volodeni, Gordinești, Cuconeștii Vechi, Călinești ș.a.). Rezultatele acestor prospecțiuni de suprafață au fost publicate de către Ion Moroșan în anul 1928 și au fost incluse în repertoriile arheologice de specialitate apărute în perioada postbelică. Ulterior, în unele așezări semnalate de către acești cercetători, au fost efectuate săpături arheologice care au furnizat un important material caracteristic fazei Cucuteni A/etapei Tripolie BI (Cuconeștii Vechi). Lui Nicolae Moroșan, după toate probabilitățile, îi aparține meritul descoperirii așezării cu mai multe nivele de locuire Cucuteni-Tripolie, Polivanov Jar (Pelivanov Jar) (reg. Cernăuți, Ucraina). Materialele recuperate din acest sit arheologic, în perioada interbelică, au fost depozitate o bună perioadă de timp la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, ulterior fiind transmise în colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei. Cercetările sistematice întreprinse la Polivanov Jar de către colectivul condus de T.S. Passek au scos încă odată în evidență importanța acestui sit arheologic în aprecierea evoluției comunităților Cucuteni-Tripolie din bazinul r. Nistru. Văzut peste decenii, la nivelul cunoștințelor de care dispunem actualmente vizavi de cultura Cucuteni-Tripolie, efortul acestor doi cercetători pare a fi la prima vedere destul de modest. Realitățile din perioada interbelică vizavi de gradul de cunoaștere a siturilor arheologice în general și a celor Cucuteni-Tripolie în particular din spațiul Prut-Nistru erau însă cu totul altele. Cu excepția unor cercetări episodice realizate de către arheologii de la diferite instituții din afara Basarabiei, sub aspect arheologic, o mare parte din teritoriul provinciei nu fusese prospectat. De aceea, descoperirea unui sit arheologic aparținând unei sau altei epoci și plasarea lor în circuitul științific reprezenta o importantă contribuție la cunoașterea trecutului acestui spațiu. Prin entuziasmul, pasiunea pentru arheologie și lucrările publicate, frații Moroșan au contribuit considerabil la completarea cunoștințelor despre preistoria și istoria veche a Basarabiei.