Cadrul geografic al așezării Brânzeni III –Țiganca
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
192 1
Ultima descărcare din IBN:
2022-12-03 20:08
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
911.37:902/903.4 (1)
Geografie generală. Știința factorilor geografici (geografie sistematică). Geografie teoretică (146)
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (254)
SM ISO690:2012
HEGHEA, Sergiu. Cadrul geografic al așezării Brânzeni III –Țiganca. In: Arheologie interdisciplinară: Metode, studii, rezultate, 15-17 august 2022, Chişinău. Chişinău: ICBE, 2022, pp. 72-73. ISBN 978-9975-81-067-8 .
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Arheologie interdisciplinară: Metode, studii, rezultate 2022
Conferința "Arheologie interdisciplinară: Metode, studii, rezultate"
Chişinău, Moldova, 15-17 august 2022

Cadrul geografic al așezării Brânzeni III –Țiganca

CZU: 911.37:902/903.4

Pag. 72-73

Heghea Sergiu12
 
1 Agenţia Naţională Arheologica a Moldovei,
2 Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava
 
 
Disponibil în IBN: 27 septembrie 2022


Rezumat

Așezarea eneolitică târzie Brânzeni III – Țiganca este situată la 1,2 km nord-vest de satul Brânzeni (Fig. 1/1), pe un promontoriu aplatizat (distrus prin lucrările de extracție industrială a pietrei de calcar) (Fig. 1/4), limitat de valea râului Racovăț, afluent de stânga al Prutului mijlociu. Din punct de vedere geomorfologic, situl ocupa partea superioară a unui toltru cu înălțimea de cca 65 m față de talvegul Racovățului și 100 m de cel al Prutului, cu pantele dinspre nord, vest și est înclinate sub un unghi cuprins între 50-70° (Fig. 1/3). Dinspre vest este mărginit de apele râului Racovăț, care s-a adâncit în roca moale la o adâncime de peste 60 m (Fig. 1/2), iar pe versanții acestuia aflorează depuneri de vârstă badeniană și cele caracteristice cretacicului superior, reprezentate de marne și calcare cu concrețiuni de silex. Culmea toltrului era relativ plană, iar din punct de vedere stratigrafic depozitele de calcar au fost urmate de un strat de cernoziom moderat humifer, grosimea căruia varia între 20-40 cm. Analizele palinologice efectuate aici au scos în evidență resturi de floră caracteristice silvo-stepei: Quercus,Crataegusmonogyna, Prunus avium, Cornus mas. Dintre graminee se evidențiază Triticum monococcum, T. dicoccum , T. dicoccum/ spelta. Resturile faunistice descoperite în urma săpăturilor arheologice atestă prezența speciilor sălbatice – Cervus, Capreolus, Sus scrofa, Bos taurus, Canis lupus, Ursidae, Leporidae. Speciile domestice erau reprezentate de urme osteologice provenite de la bovine, ovicaprine, suine și Canis lupus familiaris. Definirea riguroasă a cadrului geografic actual și preistoric contribuie la studierea vieții și caracteristicilor comunității cunoscute în baza colecției arheologice descoperite în situl Brînzeni III – Țiganca.