Epistemologia dezinformării
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
214 9
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-17 21:12
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
32.019.51:165 (1)
Politică (2934)
Logică. Epistemologie. Teoria cunoașterii. Metodologie (152)
SM ISO690:2012
NARIŢA, Ionel. Epistemologia dezinformării. In: Strategia Securității Uniunii Europene în contextul Metamorfozelor Relațiilor Internaționale, Ed. 2, 22 aprilie 2022, Chişinău. Chişinău: "Print-Caro" SRL, 2022, Vol.2, pp. 18-25. ISBN 978-9975-56-874-6.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Strategia Securității Uniunii Europene în contextul Metamorfozelor Relațiilor Internaționale
Vol.2, 2022
Conferința "Strategia Securității Uniunii Europene în contextul Metamorfozelor Relațiilor Internaționale"
2, Chişinău, Moldova, 22 aprilie 2022

Epistemologia dezinformării

The epistemology of misinformation

CZU: 32.019.51:165

Pag. 18-25

Nariţa Ionel
 
Universitatea de Vest, Timişoara
 
 
Disponibil în IBN: 9 septembrie 2022


Rezumat

Epistemologia dezinformării urmărește să răspundă în principal la două întrebări: cum este posibilă dezinformarea și cum putem justifica sau recunoaște dezinformarea? Pentru a răspunde acestor chestiuni, admitem că, prin dezinformare, se urmărește influențarea membrilor unui public să adopte stări emoționale incorecte. În cele din urmă, stările emoționale pot fi analizate prin opinii. În acest fel, dezinformarea este o specie de manipulare. Dezinformarea este posibilă datorită principiului determinării opiniilor, dar numai sub forma influențării opiniilor și nu a determinării lor, datorită principiului libertății doxastice. Analiza sursei mesajului nu poate fi temei pentru recunoașterea dezinformării. Dezinformarea poate fi recunoscută numai prin analiza mesajului, prin identificarea condițiilor sale suficiente și necesare.

The goal of the epistemology of misinformation is to answer mainly to that questions: how is misinformation possible and how can we justify or recognize misinformation? In order to give a solution to these issues, we hold that, through misinformation, the sender aims to influence the members of a public to enter in certain incorrect emotional states. The emotional states are the result of compound opinions. In this way, misinformation is a form of manipulation. Misinformation is possible based on the principle of doxastic determination, but it can only to influence the opinions, because of the principle of doxastic freedom. The analysis of the sender of the message cannot be a ground to recognize misinformation. Instead, the misinformation can be detected through the analysis of the message, identifying its sufficient and necessary conditions.

Cuvinte-cheie
epistemologie, comunicare, dezinformare, informație.,

epistemology, communication, misinformation, information