Mirajul comorii în naraţiuni populare astăzi
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
136 1
Ultima descărcare din IBN:
2023-10-08 16:25
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
821.135.1.09:398.2 (1)
Literatură romanică balcanică (Literatură română) (2083)
Folclor propriu-zis (714)
SM ISO690:2012
PANOSCHI, Silvia-Anamaria. Mirajul comorii în naraţiuni populare astăzi. In: Sesiune națională cu participare internațională de comunicări științifice studențești, Ed. 26, 1 februarie - 1 martie 2022, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Centrul Editorial-Poligrafic al USM, 2022, Ediția 26, Vol.2, pp. 113-115. ISBN 978-9975-159-49-4..
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Sesiune națională cu participare internațională de comunicări științifice studențești
Ediția 26, Vol.2, 2022
Sesiunea "Sesiunea naţională cu participare internațională de comunicări ştiinţifice studenţeşti"
26, Chișinău, Moldova, 1 februarie - 1 martie 2022

Mirajul comorii în naraţiuni populare astăzi

CZU: 821.135.1.09:398.2

Pag. 113-115

Panoschi Silvia-Anamaria
 
Universitatea „Vasile Alecsandri”, Bacău
 
Disponibil în IBN: 9 august 2022


Rezumat

Deținătorii, păstrătorii ca și căutătorii de comori, admirați pentru te- meritatea lor sau pizmuiți de semeni, protejați sau blestemați de făpturi de factură diferită, cunosc, și în zilele noastre, multiple reprezentări în imaginarul epic popular. Toposul își păstrează – așa cum arătăm în lu- crarea noastră, structurată pe analiza unor note definitorii ale legendei etiologice –, potențialul narativ și etic-moralizator.Povestea despre „Dealul Comorii” din zona Bistriței, cunoscută și as- tăzi de numeroși locuitori ai comunei Blăgești (din județul Bacău), relevă specificul ritualic, magic al unor practici, obiceiuri, credințe îndătinate. Cele istorisite de subiecții intervievați de noi (oameni cu vârste, studii și îndeletniciri variate) pun în evidență nu doar ideea căutării cu obstinație a unei căi miraculoase de îmbogățire, ci și modul de asumare sau de ignorare, de-a lungul vremurilor –, a unui cod moral nescris.Narațiunea și comentariul povestitorului iau aspectul legendei etio- logice: ni se spune de unde vine numele dealului, cunoscut din „vremea veche, de demult”, ca fiind Dealul Comorii. Chiar dacă se imprimă istori- sirii o notă proprie, ținând de o anumită disponibilitate, spre anecdotic și fabulos, discursul este unul constatativ, explicativ, organizat astfel încât putem distinge succesiunea momentelor: introductiv (punere în temă), fabulativ (întâmplarea exemplificativă) și momentul concluziv (compor- tamente, atitudini privite sub aspect social, moral, axiologic). Folosirea narațiunii clasice, a narării dindărăt (par derrière) sau împreună cu (avec lui) duce la o meșteșugită împletire a episoadelor încadrate într-o ramă reală.Deținătorii, păzitorii, căutătorii de „bănet mult”, „fierăt de bani”,„săculeți de galbeni”, „poloboace de bani” etc. trăiesc nu doar fascinația îmbogățirii miraculoase, ci și primejdia blestemului sau sfârșitului tra- gic. De vreme ce comoara este atât în legendele, basmele clasice, cât și în mentalul popular ispită personificatoare a dorinței oamenilor de a se îmbogăți într-o manieră mai rapidă, fără efort, înseamnă că motivul își menține potențialul narativ, etic-moralizator. Mărturiile din zilele noas- tre, culese în ancheta de teren, conțin inserții fabuloase date de mirajul comorii ce se cere a fi descoperită. Se pot observa asemănări la nive- lul locului, deținătorului, păzitorului, ritualului căutării comorii, între narațiunile culese de autorii consacrați și poveștile înregistrate în arealul care păstrează vie memoria haiducilor, plutașilor, dar și a vajnicilor că- utători în adâncuri tainice. Găsim, astfel, elocventă zicerea uneia dintre informatoare referitoare la faptul că pentru a aprecia ceea ce avem, tre- buie să muncim, astfel, doar prin muncă ne bucurăm de roadele cule- se. Blestemul, însuși care se abate asupra căutătorului mânat de gândul îmbogățirii, are rol justițiar.Povestea comorii rămâne vie atât timp cât relatarea atrage noi și noi ascultători, încredințați sau nu de șansa aflării acesteia, dar convinși că gândul posedării ei este nu doar fascinant, ci și primejdios. Există în- cercări izbutite sau eșuate, binefaceri sau pedepse, răsplată sau blestem. Importante rămân în imaginarul comorii, principiile de viață, valorile de care este atașat omul, care înțelege sau nu spusa aceea străveche: „Unde ți-e comoara, acolo îți e și sufletul”. Există, așadar, relevat și în fondul nostru legendar actual, un determinism puternic între dorințele și virtuțile sau neajunsurile firii umane.concluzii: Principiile de viață, valorile de care suntem atașați ne definesc identitar. Legenda comorii blestemate exprimă percepte ce țin de un mod de viață deloc străin colectivităților care o transmit de la o generație la alta. E ascultată și acum cu interes, fiindcă fabulosul fol- cloric încifrează simbolic, alegoric, sentimente, atitudini, trăiri umane. Povestitorii, ca și ascultătorii lor, le etnicizează și le interiorizează, căci adaugă puterii omului de a fantaza și aspirațiile lui profunde. Nu doar de a găsi pasărea măiastră, apa vie/miraculoasă, ci și dorința de a fi bogat cu orice preț (ignorând efemeritatea avuției materiale) și de a rămâne veșnic tânăr. Tânără rămâne, însă, doar povestea.