Cristalele de fluorită (CaF2, BaF2, SrF2) prezintă proprietăţi fizice deosebite, ceea ce ne asigură o varietate de posibilităţi de utilizare a acestor cristale, atât ca medii optice pasive (ferestre optice, lentile acromatice, în construcția prismelor, filtre în domeniul infraroșu), dar și ca medii optice active (medii active laser, detector sau scintilatori, etc.). Cristalele din acest studiu sunt crescute prin metoda Bridgman, care presupune solidificarea, controlată, lentă a substanţei topite, aflate într-un creuzet, prin deplasarea creuzetului într-o anumită distribuţie spaţială a temperaturii (gradient termic). În figura 1 este prezentată schematic instalația Bridgman din cadrul Laboratorului de Creșterea Cristalelor de la Facultatea de Fizică a Universității de Vest din Timișoara (UVT). Figura 1. (a) Instalația Bridgman de creștere a cristalelor de la Facultatea de Fizică (UVT). Cristalele de CaF2 și BaF2 dopate cu ErF3 obținute sunt transparente, incolore și au dimensiuni de aproximativ 6 cm și un diametru de 1 cm (figura 2). Ionii de Er3+ dopați în cristalele de fluorită au fost studiați în special pentru proprietățile lor de emisie generată prin fenomenul de conversie superioară [1,2]. Patel și colaboratorii au arătat că în urma excitării de la 805 nm, cristalul de BaF2:Er3+ este eficient în generarea radiației din domeniul roșu, verde și UV în comparație cu cristalul de CaF2:Er3+. Wojtowicz [3] a studiat emisia în urma excitării în domeniul VUV și a pus în evidență benzile de emisie din domeniul VIS, UV și VUV. Scopul acestui studiu este de a compara proprietățile de emisie ale ionului trivalent de Erbiu dopat în cele două matrici de fluorită (CaF2 și BaF2) în urma excitației din jurul a 376 nm pentru a stabili în care material gazdă emisa este mai eficientă. Figura 2. Cristale de (a) BaF2:0.1 mol% ErF3, respectiv (b) CaF2:0.1 mol% ErF3 obținute în cadrul Laboratorului de Creștere a Cristalelor de la Facultatea de Fizică a UVT. Spectrele de absorbție la temperatura camerei au fost înregistrate cu spectrofotometrul Shimadzu UV-1650PC pe domeniul 190-1100 nm, iar spectrele de emisie obținute în urma excitării în banda de absorbție din jurul a 376 nm au fost înregistrate cu ajutorul spectrofotometrului de emisie FLS980-Edinburgh Intruments (figura 3). Figura 3. (a) Spectrele de absorbție, respectiv (b) de emisie ale cristalelor studiate. Din spectrele de emisie se poate trage concluzia ca matricea de CaF2 are proprietăți spectroscopice superioare față de cea de BaF2 pentru excitarea în banda de la 376 nm și au potențiale aplicații în domeniul medical (hipertermie vasculară-roșu sau fotocoagulare – verde).