Până unde mă va duce capul… O abordare interdisciplinară a unui caz de deformaţie craniană de tip Tumpline*1
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
357 7
Ultima descărcare din IBN:
2024-04-08 21:23
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
903:572.08”6383”:902.2(478-22) (1)
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (254)
Antropologie umană (77)
Arheologie (937)
SM ISO690:2012
SIMALCSIK, Angela, BĂŢ, Mihail. Până unde mă va duce capul… O abordare interdisciplinară a unui caz de deformaţie craniană de tip Tumpline*1. In: Descoperiri vechi şi abordări noi în arheologia epocii fierului din spaţiul tiso-nistrean: colocviu de vară, Ed. 1, 28-31 iulie 2022, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Universitatea Tehnică a Moldovei, 2022, pp. 12-13. ISBN 978-9975-87-998-9.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Descoperiri vechi şi abordări noi în arheologia epocii fierului din spaţiul tiso-nistrean 2022
Conferința "Descoperiri vechi şi abordări noi în arheologia epocii fierului din spaţiul tiso-nistrean"
1, Chişinău, Moldova, 28-31 iulie 2022

Până unde mă va duce capul… O abordare interdisciplinară a unui caz de deformaţie craniană de tip Tumpline*1

CZU: 903:572.08”6383”:902.2(478-22)

Pag. 12-13

Simalcsik Angela1, Băţ Mihail2
 
1 Institutul de Arheologie Iasi, Academia Română, Filiala Iași,
2 Universitatea de Stat din Moldova
 
 
Disponibil în IBN: 3 august 2022


Rezumat

Subiectul principal al studiului este un bărbat adult, cu vârsta biologică de cel puţin 60 de ani. Scheletul său a fost descoperit, în anul 2019, în perimetrul sitului arheologic Saharna Mare / „Dealul Mănăstirii”, într-o groapă cu catacombă, numită convenţional mormântul nr. 3. Individul era orientat pe direcţia nord-sud, fiind depus în poziţie ghemuită pe partea dreaptă. Conform datelor radiocarbon obţinute în urma calibrării, descoperirea este plasată în intervalul 931-807 BC (= 2725±35 BP)**, fiind atribuită culturii Cozia-Saharna din perioada timpurie a epocii fierului. La începutul analizei antropologice, acest individ părea obişnuit, cu patologii caracteristice unui adult bătrân – carii, abcese, căderi dentare produse antemortem, uzură dentară accentuată, osteoartrită degenerativă avansată, hernie intervertebrală şi modificări asociate efortului fizic îndelungat şi suprasolicitant. Primul aspect care ne-a determinat să realizăm că avem în faţă un caz interesant a fost prezenţa unor reacţii periosteale pe tibii şi rotule şi a unor modificări de structură ale matricei osoase pe femurul stâng, cel mai probabil, cauzate de o infecţie microbiană post-traumatică (Staphylococcus aureus şi/sau Streptococcus sp.). Un alt aspect, care constituie, de altfel, subiectul acestei comunicări, este prezenţa unei particularităţi aparte, rar semnalată în literatura de specialitate, – deformaţia craniană neintenţionată „de tip Tumpline”, numită şi „deformaţie post-coronală”, identificată printr-o depresiune biparietală, situată imediat după sutura coronală. Această modificare apare frecvent sub influenţa unor factori mecanici, fiind asociată cu anumite activităţi fizice intense şi constante din perioada copilăriei, adolescenţei şi maturităţii. Care sunt modificările arhitecturale ale craniului în cazul individului înhumat în catacombă? Ce tipuri de activităţi fizice ar fi putut determina apariţia deformării de tip Tumpline? Cum se asociază deformaţia de tip Tumpline cu alte modificări scheletice? Studiul îşi propune o cursă bibliografică privind cazuistica acestui tip de deformare craniană.