Acțiunile autorităților din Moldova Sovietică privind subminarea rolului moștenirii culturale (anii ’40 – ’50 ai sec. XX)
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
501 7
Ultima descărcare din IBN:
2023-09-24 22:45
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
008(478)"XX"(091) (1)
Civilizație. Cultură. Progres (814)
SM ISO690:2012
URSU, Valentina. Acțiunile autorităților din Moldova Sovietică privind subminarea rolului moștenirii culturale (anii ’40 – ’50 ai sec. XX). In: Tradiţii şi procese etnice, Ed. 3, 31 martie 2022, Chişinău. Chişinău: Notograf Prim, 2022, Ediția 3, p. 60. ISBN 978-9975-84-157-3..
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Tradiţii şi procese etnice
Ediția 3, 2022
Simpozionul "Tradiţii şi procese etnice"
3, Chişinău, Moldova, 31 martie 2022

Acțiunile autorităților din Moldova Sovietică privind subminarea rolului moștenirii culturale (anii ’40 – ’50 ai sec. XX)

CZU: 008(478)"XX"(091)

Pag. 60-60

Ursu Valentina
 
Institutul Patrimoniului Cultural
 
Disponibil în IBN: 18 iulie 2022


Rezumat

Anexarea la 28 iunie 1940 a teritoriilor dintre Prut și Nistru la URSS reprezintă începutul unui proces intens de înlocuire a tuturor instituțiilor administrative, economice și sociale. Nu face excepție nici viața culturală din ținut, care a reprezentat ținta unor acțiuni fără precedent de denigrare a vechilor forme de exprimare culturală și impunerea noilor modele de viață. În perioada anilor 1940-1960 organele de conducere ale PCUS și PCM adoptă numeroase directive și dispoziții orientate spre instaurarea noilor mecanisme de influență asupra tuturor locuitorilor RSS Moldovenești, indiferent de particularitățile etnice, de limbă, obiceiuri, tradiții, sărbători. Toată istoria seculară este dată uitării. În aceste condiții cultura tradițională este considerată moștenire a trecutului care nu poate fi păstrată într-un nou sistem. Principalele teze a ceea ce a propus societatea socialistă în domeniul culturii populare au fost: desființarea totală sau parțială a vechilor ordine și înlocuirea lor cu altele noi, menite să servească binele comun; proclamarea subordonării bisericii intereselor statului și societății; construirea unei societăți noi, bazată pe principiul egalității și justiției sociale; introducerea valorilor colectiviste în masele largi pentru a domina conștiința individualistă; stabilirea internaționalismului proletar, garantând libertatea, egalitatea și fraternitatea tuturor națiunilor etc. Conceptele de „socialism”, „limitele libertății individuale și ale egalității universale” pentru cei ce au trăit în RSSM și au avut prilejul să se familiarizeze cu acest lucru în practică, au căpătat un cu totul alt sens și au fost înlocuite cu termenul de „ideologie”. Ceea ce a fost prescris ca un beneficiu pentru toate categoriile populației, a dat naștere la teroare, la tiranie și a devenit o contradicție totală cu principiile sale de bază. Limitele libertății individuale nu au fost luate în considerare și au contrazis propriile principii.