Considerații privind obiceiurile la naștere în studiile lui Petre V. Ștefănucă
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
186 3
Ultima descărcare din IBN:
2022-07-27 16:50
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
392.12(478) (1)
Obiceiuri, datini privind viața particulară (171)
SM ISO690:2012
PLETOSU, Victor. Considerații privind obiceiurile la naștere în studiile lui Petre V. Ștefănucă. In: Tradiţii şi procese etnice. Ediția 3, 31 martie 2022, Chişinău. Chişinău: Notograf Prim, 2022, p. 46. ISBN 978-9975-84-157-3..
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Tradiţii şi procese etnice
Ediția 3, 2022
Simpozionul "Tradiţii şi procese etnice"
Ediția 2, Chişinău, Moldova, 31 martie 2022

Considerații privind obiceiurile la naștere în studiile lui Petre V. Ștefănucă

CZU: 392.12(478)

Pag. 46-46

Pletosu Victor
 
Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”
 
Disponibil în IBN: 18 iulie 2022


Rezumat

În lucrările sale de importanță enciclopedică: ,,Folclor din judeţul Lăpuşna” (1933) și ,,Cercetări folclorice pe Valea Nistrului de Jos” (1937), etnologul Petre V. Ștefănucă descrie, în compartimentele ,,Obiceiuri la naștere”, credinţe și superstiţii legate de perioada prenatală, de naştere şi postnatală, inclusiv datinile care însoțesc nașterea copilului: rodina, botezul și cumătria. Folcloristul consemnează obiceiuri și practici magice menite, în concepția arhaică, să-l apere pe nou-născut de primejdii și să influențeze pozitiv venirea pe lume a copilului. Protagonistul desfășurării acestor practici ritualice în comunitățile tradiționale este moașa satului, care îndeplinește atribuții ce țin de asistarea nașterii, ritualul primului scăldat și fiecare etapă a întregului ceremonial, rostind formule de urare: orații, cântece și versuri, descântece, cu funcție magică, apotropaică și premonitorie. Rolul mamei în primele luni de viață ale copilului se evidențiază prin funcția psihologică și lirică a cântecului de leagăn – creație prin care mama se confesează copilului. Importanța ospățului ritualic denumit ,,cumătrie” este de a stabili relații sociale noi între familia copilului nou-născut și mai multe cupluri de nași de botez, la fel de puternice ca relațiile de neam, dar și de integrare socială a copilului în comunitate. Observăm că, sunt teme, motive și imagini poetice pe care le atestăm și în studiul etnografic ,,Nașterea la români” a academicianului Simion Florea Marian de la 1892.

Cuvinte-cheie
lehuză, moaşă, copil nou-născut, ritualul primului scăldat, rodina, botezul, cumătria.