Articolul precedent |
Articolul urmator |
428 3 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-03-14 12:23 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
391(498) (14) |
Îmbrăcăminte. Costume. Costume naționale. Modă. Podoabe (275) |
SM ISO690:2012 HRINCESCU, Valentin-Mihai. Cămașa cu altiță de la interferența subzonelor Rădăuți și Humor între tradiție și uniformizare. In: Tradiţii şi procese etnice, Ed. 3, 31 martie 2022, Chişinău. Chişinău: Notograf Prim, 2022, Ediția 3, p. 35. ISBN 978-9975-84-157-3.. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Tradiţii şi procese etnice Ediția 3, 2022 |
||||||
Simpozionul "Tradiţii şi procese etnice" 3, Chişinău, Moldova, 31 martie 2022 | ||||||
|
||||||
CZU: 391(498) | ||||||
Pag. 35-35 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Portul popular românesc se caracterizează printr-o impresionantă specificitate zonală care poate fi studiată până la nivelul unor areale foarte restrânse, putând fi identificate cu ușurință elemente ce diferențiază și individualizează portul locuitorilor unor sate învecinate. Bucovina este una dintre regiunile din România în care portul popular a rămas funcțional pentru majoritatea populației rurale până dincolo de a doua jumătate a secolului XX, confecționarea pieselor de port practicându-se în multe localități din județul Suceava fără întrerupere până în prezent. Acest fapt va reprezenta cu siguranță un atu în demersul nostru de a observa modul în care a evoluat de la începutul secolului trecut și până în zilele noastre arta realizării celei mai spectaculoase piese de port popular - cămașa femeiască și în ce măsură mai putem vorbi despre dorința oamenilor de a-și exprima prin port apartenența la un spațiu și o comunitate strict delimitate, în contextul diferitelor modificări pe care societatea le-a cunoscut în tot acest timp, de la colectivizare și industrializare, până la fenomenul migraționist și globalizare. Zona la care vom restrânge studiul nostru cuprinde trei sate aflate la interferența subzonelor Rădăuți și Humor – Iaslovăț, Arbore și Cajvana (devenit în anul 2004 oraș), în care meșteșugul realizării cămășilor a fost și este foarte bine reprezentat și care, dincolo de apropierea lor geografică, s-au individualizat prin portul tradițional. Ce anume ne face să știm cu certitudine că o anumită cămașă este dintr-un sat sau din celălalt? Cum se explică faptul că un model poate fi utilizat în realizarea cămășilor din toate cele trei sate fără a influența specificitatea fiecăruia dintre ele? Mai putem spune același lucru despre cămășile din prezent? Lucrarea de față își propune să răspundă la aceste întrebări printr-o analiză comparată a manierei în care au fost și sunt realizate cămășile în acest areal, pornind de la preferința pentru diferitele tipuri de materiale, croi, finisaj, până la compoziție sau raporturile dintre diferitele părți componente ale cămășii. |
||||||
Cuvinte-cheie cămașă cu altiță, uniformizare, decor, compoziţie, proporție. |
||||||
|