Cămașa cu altiță de la interferența subzonelor Rădăuți și Humor între tradiție și uniformizare
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
428 3
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-14 12:23
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
391(498) (14)
Îmbrăcăminte. Costume. Costume naționale. Modă. Podoabe (275)
SM ISO690:2012
HRINCESCU, Valentin-Mihai. Cămașa cu altiță de la interferența subzonelor Rădăuți și Humor între tradiție și uniformizare. In: Tradiţii şi procese etnice, Ed. 3, 31 martie 2022, Chişinău. Chişinău: Notograf Prim, 2022, Ediția 3, p. 35. ISBN 978-9975-84-157-3..
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Tradiţii şi procese etnice
Ediția 3, 2022
Simpozionul "Tradiţii şi procese etnice"
3, Chişinău, Moldova, 31 martie 2022

Cămașa cu altiță de la interferența subzonelor Rădăuți și Humor între tradiție și uniformizare

CZU: 391(498)

Pag. 35-35

Hrincescu Valentin-Mihai
 
Centrul Universitar Nord din Baia Mare - Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
 
 
Disponibil în IBN: 15 iulie 2022


Rezumat

Portul popular românesc se caracterizează printr-o impresionantă specificitate zonală care poate fi studiată până la nivelul unor areale foarte restrânse, putând fi identificate cu ușurință elemente ce diferențiază și individualizează portul locuitorilor unor sate învecinate. Bucovina este una dintre regiunile din România în care portul popular a rămas funcțional pentru majoritatea populației rurale până dincolo de a doua jumătate a secolului XX, confecționarea pieselor de port practicându-se în multe localități din județul Suceava fără întrerupere până în prezent. Acest fapt va reprezenta cu siguranță un atu în demersul nostru de a observa modul în care a evoluat de la începutul secolului trecut și până în zilele noastre arta realizării celei mai spectaculoase piese de port popular - cămașa femeiască și în ce măsură mai putem vorbi despre dorința oamenilor de a-și exprima prin port apartenența la un spațiu și o comunitate strict delimitate, în contextul diferitelor modificări pe care societatea le-a cunoscut în tot acest timp, de la colectivizare și industrializare, până la fenomenul migraționist și globalizare. Zona la care vom restrânge studiul nostru cuprinde trei sate aflate la interferența subzonelor Rădăuți și Humor – Iaslovăț, Arbore și Cajvana (devenit în anul 2004 oraș), în care meșteșugul realizării cămășilor a fost și este foarte bine reprezentat și care, dincolo de apropierea lor geografică, s-au individualizat prin portul tradițional. Ce anume ne face să știm cu certitudine că o anumită cămașă este dintr-un sat sau din celălalt? Cum se explică faptul că un model poate fi utilizat în realizarea cămășilor din toate cele trei sate fără a influența specificitatea fiecăruia dintre ele? Mai putem spune același lucru despre cămășile din prezent? Lucrarea de față își propune să răspundă la aceste întrebări printr-o analiză comparată a manierei în care au fost și sunt realizate cămășile în acest areal, pornind de la preferința pentru diferitele tipuri de materiale, croi, finisaj, până la compoziție sau raporturile dintre diferitele părți componente ale cămășii.

Cuvinte-cheie
cămașă cu altiță, uniformizare, decor, compoziţie, proporție.