Articolul precedent |
Articolul urmator |
582 5 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-04-10 17:27 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
39(=161.1(478-25)(091) (1) |
Antropologie culturală. Ethnografie. Obiceiuri. Tradiții. Datini. Mod de viață. Folclor (2217) |
SM ISO690:2012 GARUSOVA, Olga. Îndeletnicirile profesionale ale populației ruse din Chișinăul interbelic. In: Tradiţii şi procese etnice, Ed. 3, 31 martie 2022, Chişinău. Chişinău: Notograf Prim, 2022, Ediția 3, p. 33. ISBN 978-9975-84-157-3.. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Tradiţii şi procese etnice Ediția 3, 2022 |
|||||||
Simpozionul "Tradiţii şi procese etnice" 3, Chişinău, Moldova, 31 martie 2022 | |||||||
|
|||||||
CZU: 39(=161.1(478-25)(091) | |||||||
Pag. 33-33 | |||||||
|
|||||||
Descarcă PDF | |||||||
Rezumat | |||||||
Populația de etnie rusă care locuia la Chișinău reprezenta diferite pături sociale, în sfera îndeletnicirilor cărora s-au dezvoltat istoric anumite tradiții și continuitate. În perioada interbelică, odată cu schimbarea unor domenii tradiționale de activitate ale populației urbane rusești, s-a schimbat și structura socială. Comunicarea va examina un subiect mai puțin studiat al impactului noilor condiții politice, economice, socio-culturale asupra tipurilor de angajare a intelectualității din Chișinău. Din punctul de vedere al grupurilor profesionale (funcționari, angajați, medici, profesori, jurnaliști, artiști), situația a fost ambiguă. Istoriile personale ale basarabenilor de etnie rusă dezvăluie diverse traiectorii de viață și cele profesionale. Odată cu românizarea aparatului administrativ, oportunitățile pentru vorbitorii de limba rusă de a alege un loc de muncă în sfera managementului s-au redus semnificativ. Unii dintre cei care, datorită afilierii lor profesionale, erau dependenți financiar de serviciul public, și-au câștigat mijloacele de trai în zone departe de ocupațiile lor anterioare. Unii dintre ei s-au mutat în sectorul privat, unde o carieră profesională se putea dezvolta cu succes. Alții s-au alăturat rândurilor șomerilor, pierzându-și statutul social anterior. Nișe notabile pentru oamenii de profesii libere, al căror număr a crescut odată cu afluxul refugiați din Rusia Sovietică, au fost medicina, jurnalismul, activitățile didactice și teatrale, muzica. În aceste domenii s-a păstrat continuitatea experienței și cunoștințelor, relația profesiei cu aspectele materiale, gospodărești, culturale și spirituale ale vieții de zi cu zi. Adesea, hobby-urile și aptitudinile anterioare – cunoașterea limbilor, lecțiile de muzică la domiciliu, participarea la spectacole de amatori – se transformau în ocupație principală. Situația de pe piața muncii în anii interbelici a fost complexă, schimbătoare și contradictorie. În același timp, exista o dorință constantă a intelectualității ruse de a-și continua activitățile profesionale, ceea ce a făcut posibilă păstrarea modului obișnuit de viață și adaptarea la o nouă realitate socială. |
|||||||
Cuvinte-cheie îndeletnicirile profesionale, populația urbană rusă, perioada interbelică, sectorul privat, piața muncii. |
|||||||
|