Importanţa tot mai pertinentă a terminologiei în timpurile noastre este dictată de dezvoltarea ştiinţelor şi tehnologiilor, de intensificarea proceselor de internaţionalizare şi globalizare a economiei mondiale, a provocărilor politice şi construcţiei de solidarităţi geolingvistice, stăpânirea limbilor-culturi, fluxul traducerilor, adaptatrea limbilor la (post)mondializare. Terminologia filosofică, dezvoltată în paralel cu filosofia, are menirea universalităţii şi a transparenţei designative a cuvintelor, reprezentate prin termeni adică ţine de domeniul sensului, a raportului limbajului cu realitatea şi gândirea. Reflectând o „reţea nodală”, constituind matricea ideatică pentru filosofie şi filosofi, terminologia filosofică suscită provocări epistemologice, gnoseologice în raport cu alte discipline: ştiinţe exacte, lexicologia, lexicografia, terminografia, traductologia ş.a. Desemnând concepte/idei/noţiuni, terminologia filosofică, pe lângă evoluţia „spontană” onomasiologică (împrumut direct/indirect, transpoziţie, terminologizare, restricţie aplicativă) şi producerea simbiotică/sinergică (acţiune şi retroacţiune între limbi) mai realizează şi aşa numită „conversiune”, (re)semantizare a termenilor, fie filosofici, fie din alte domenii, fapt observabil la unii filosofi actuali (Edgar Morin, Jacques Demorgon, Henri Van Lier ş.a). Unui astfel de fenomen de conversiune terminologică şi „terminologizare traductivă” este consacrat acest studiu.

The increasingly relevant importance of terminology is nowadays dictated by the development of science and technology, the upsurge of internationalization and globalization of the world economy, by political challenges and the construction of geo-linguistic solidarity, by language-culture proficiency, translation flow and language adaptation to (post)globalization. Philosophical terminology, developed in parallel with philosophy, has the purpose of universality and designative transparency of words, represented by terms i.e. related to the domain of meaning, the relationship of language with reality and thinking. Reflecting a "nodal network", constituting the ideational matrix for philosophy and philosophers, philosophical terminology poses epistemological, gnoseological challenges in relation to other disciplines: natural sciences, lexicology, lexicography, terminography, translation studies, etc. By designating concepts/ideas/notions, philosophical terminology, in addition to the “spontaneous” onomasiological evolution (direct/indirect borrowing, transposition, terminologization, applicative restriction) and symbiotic/synergistic production (action and feedback between languages) also achieve the so-called “conversion”, (re)semantization of terms, either philosophical or from other fields, a fact observable in some current philosophers (Edgar Morin, Jacques Demorgon, Henri Van Lier, etc.). This study is devoted to such a phenomenon of terminological conversion and "translational terminologization".