The results of an opinion poll, conducted online from February to April, 2021 are presented. The answers given to the questionnaire by 356 respondents, aged 19 to 65, were processed. Survey participants expressed their views on the changes that took place in social relations, the quality and forms of communication, the difficulties and resources identified in the pandemic situation. Although most respondents mentioned that interpersonal relationships were not affected by the pandemic (46.6%), or even became more productive (12.9%), it was noted that the most common means of communication in the last year have become networks, social networking, chats, instant messenger applications (61.8%), followed by the use of mobile telephony (23.6%), only 12.4% communicating more live. The majority of respondents are partially (54.5%), or more dissatisfied (14.6%) with the quality of communication and social relations, dissatisfaction being conditioned by the reduction of live communication possibilities (p <0.01). The most affected by the pandemic areas of life of the population are the organization of leisure and vacations, confidence in political stability, the realization of cultural needs, access to health services, sharing a sense of personal security. The resources for improving the quality of life in pandemic conditions are family relationships, more favorable conditions for emphasis and focusing on individual potential, more efficient realization of the possibility of training and professional development. Young people aged 19-29 show high mobility during this period, many of them employing, or changing jobs, applying for university studies. Every 10th emigrated, more than 1/5 created a family. About 1/3 of the respondents aged 30-44 used this period for training in a field of work or increased professionalism, 1/5 applied for university studies, each fourth put more importance on physical condition and health, 13.3% decided on the birth of a child. Respondents aged 45-65 used this period for training in a field of work or increasing their professionalism, taking care of physical condition and health, starting or changing a business. The majority of respondents (78.8%) are worried about the pandemic situation insofar as they respect the restrictions in order not to endanger their health, bothered by the restrictions for traveling abroad, for theaters, concert halls, conducting school and university education in traditionally, for the HoReCa sector, commercial units and markets. The greatest concern is in young people aged 19-29. Respondents also share worries about adapting to post-pandemic conditions. The reports established by statistical correlation indicate: the negative influence of pandemic concern on the assessment of quality of life (p = 0.028); the direct ratio between the negative perception of adaptive capacities in the post-pandemic period and the negative appreciation of the quality of life (p = 0.032); indirect interdependence between the ability to adapt to pandemic conditions and to return to normal (p <0.001).

Sunt prezentate rezultatele unui sondaj de opinie, efectuat online în perioada februarie - aprilie 2021. Au fost prelucrate răspunsurile oferite la chestionar de 356 de respondenți, cu vârsta de la 19 la 65 de ani. Participanții la sondaj și-au expus opiniile asupra schimbărilor care au intervenit în cadrul relațiilor sociale, calității și formelor comunicării, dificultăților și resurselor identificate în situația pandemică. Deși majoritatea respondenților au menționat că relațiile interpersonale n-au fost afectate de pandemie (46,6%), sau chiar au devenit mai productive (12,9%),s-a remarcat că cele mai frecvente mijloace de comunicare în ultimul an au devenit rețelele de socializare, chaturile, aplicațiile de instant messenger (61,8%), urmate de utilizarea telefoniei mobile (23,6%), doar 12,4% comunicând mai mult în direct. Majoritatea respondenților sunt parțial (54,5%), sau mai mult nesatisfăcuți (14,6%) de calitatea comunicării și relațiilor sociale, insatisfacția fiind condiționată de reducerea posibilităților de comunicare în direct (p<0,01). Cele mai afectate de pandemie domenii de viață ale populației sunt organizarea timpului liber și a vacanțelor, încrederea în stabilitatea politică, realizarea necesităților culturale, accesul la serviciile de sănătate, împărtășirea sentimentului de securitate personală. Resursele pentru ameliorarea calității vieții în condiții de pandemie sunt relațiile de familie, condițiile mai propice pentru valorificarea potențialului individual, realizarea mai eficientă a posibilității de formare și dezvoltare profesională. Tinerii de 19-29 ani denotă în această perioadă mobilitate înaltă, mulți din ei angajându-se sau schimbând locul de muncă, înscriindu-se pentru studii la universitate. Fiecare al 10-lea a emigrat, mai mult de 1/5 au creat o familie. Circa 1/3 din respondenții de 30-44 ani au folosit această perioadă pentru formarea într-un domeniu de muncă sau sporirea profesionalismului, 1/5 s-au înscris pentru studii universitare, fiecare al patrulea a pus importanță mai mare pe starea fizică și de sănătate, 13,3% au decis asupra nașterii unui copil. Respondenții de 45-65 de ani au folosit această perioadă pentru formarea într-un domeniu de muncă sau sporirea profesionalismului, grija de starea fizică și de sănătate, începerea sau modificarea unei afaceri. Majoritatea respondenților (78,8%) sunt îngrijorați de situația pandemică în măsura în care respectă restricțiile pentru a nu-și pune în pericol sănătatea, deranjați de restricțiile pentru călătoriile peste hotare, pentru teatre, săli de concerte, efectuarea învățământului școlar și universitar în mod tradițional, pentru sectorul HoReCa, unitățile comerciale și piețe. Cea mai mare îngrijorare se remarcă la tinerii de 19-29 de ani. Respondenții împărtășesc și îngrijorarea pentru adaptarea la condițiile post-pandemice. Raporturile stabilite prin corelarea statistică indică la: influența negativă a îngrijorării de situația pandemică asupra aprecierii calității vieții (p=0,028); raportul direct dintre percepția negativă a capacităților de adaptare în perioada post-pandemie și aprecierea negativă a calității vieții (p=0,032); interdependența indirectă dintre capacitatea de adaptare la condițiile de pandemie și pentru revenire la normalitate (p<0,001).