Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
1641 4 |
Ultima descărcare din IBN: 2023-12-19 16:30 |
SM ISO690:2012 SMOCHINA, Carolina, CERNEI, Tatiana. The impact of European Union accession to the convention for the protection of human rights and fundamental freedoms: Developments and perspectives. In: Revista Moldovenească de Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale, 2011, nr. 4, pp. 12-20. ISSN 1857-1999. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Revista Moldovenească de Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale | ||||||
Numărul 4 / 2011 / ISSN 1857-1999 /ISSNe 2345-1963 | ||||||
|
||||||
Pag. 12-20 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
În pofida opiniilor diferite a savanţilor din doctrina atât juridică cât şi politică referitoare la caracterul incert al Uniunii Europene, aceasta a realizat un "standard ridicat" de protecţie a Drepturilor Omului, care va culmina cu aderarea la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (CEDO). Din cauza lipsei capacităţii Uniunii de a deveni parte contractantă la CEDO, atât Uniunea Europeană cât şi Consiliul Europei au modificat instrumentele lor juridice, respectiv, Tratatul de la Lisabona, precum şi Protocolul nr. 14 la CEDO, pentru a pregăti modul de aderare, spre o punere în aplicare armonioasă şi eficientă a CEDO pe continentul European.
Prezenta lucrare de cercetare are scopul de a analiza evoluţia aderării Uniunii Europene la CEDO, înainte şi după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, precum şi perspectivele principale după ce actul de aderare va fi epuizat. În acelaşi timp, au fost subliniate, de asemenea, opiniile pozitive şi negative legate de consecinţele aderării Uniunii Europene la CEDO precum şi identificarea principalelor provocări cu care Uniunea Europeană s-ar putea confrunta după ce aderarea va avea loc. Rezultatele acestei cercetări au arătat diferenţele de percepţie al aderării Uniunii Europene înainte şi după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. În plus, o analiză a principalelor perspective în contextul Uniunii Europene, după aderarea la CEDO au fost subliniate. Autorii au ajuns la concluzia că procesul de aderare este suficient de complicat, dar cu toate acestea, mai degrabă pozitiv perceput de către doctrina juridică. În plus, punerea în aplicare a CEDO într-un context nou, datorită aderării Uniunii Europene va avea un impact mare asupra ordinii juridice pe întreg teritoriul Uniunii, care include o responsabilitate mai mare atât la elaborarea cât şi la etapa de executare a dreptului Uniunii Europene de către instituţiile sale şi statele membre. În plus, a fost argumentat faptul că un conflict de competenţă între Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului este aproape exclusă, fiecare instanţă având jurisdicţia sa proprie exclusivă asupra izvoarelor diferite ale drepturilor omului - Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunea Europeană şi, respectiv, CEDO.
Cu toate acestea, principala valoare adăugată de la aderarea Uniunii la CEDO va fi resimţită de către persoanele obişnuite fizice şi juridice, care vor avea dreptul la o nouă cale de atac împotriva actelor prin care dreptul Uniunii este pus în aplicare de către instituţiile sale sau de statele membre şi, prin urmare, orice cerere poate fi depusă la Curtea de la Strasbourg împotriva Uniunii Europene pentru încălcarea CEDO, respectând în acelaşi timp cerinţa generală de epuizare a remediilor naţionale disponibile. |
||||||
|