Национально-культурная идентичность Молдовы в зеркале социологических исследований
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
1256 9
Ultima descărcare din IBN:
2023-02-09 14:11
SM ISO690:2012
MEDVEDEV, Andrei. Национально-культурная идентичность Молдовы в зеркале социологических исследований. In: Revista Moldovenească de Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale, 2011, nr. 3, pp. 88-95. ISSN 1857-1999.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Revista Moldovenească de Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale
Numărul 3 / 2011 / ISSN 1857-1999 /ISSNe 2345-1963

Национально-культурная идентичность Молдовы в зеркале социологических исследований

Pag. 88-95

Medvedev Andrei
 
 
 
Disponibil în IBN: 10 decembrie 2013


Rezumat

Identitatea naţională şi culturală este strâns legată de necesitatea de a păstra suveranitatea de stat. Astfel de declaraţii în Moldova, la nivel local, până în prezent sunt dominante, dar investigaţia noastră a relevat existenţa unor anumite riscuri care pot creşte în caz de agravare a situaţiei economice din ţară. În martie 2011, Centrul Nonguvernamental de Cercetări ”PolitKontakt” în strânsă cooperare cu partenerii noştri din Moldova și Ucraina a efectuat un sondaj de opinie, şi pe baza acestuia - de cercetare cu privire la orientările geopolitice ale Republicii Moldova şi atitudinea faţă de aceste orientări a cetăţenilor săi. Sondajul a fost realizat în diverse oraşe şi localități (inclusiv în zonele rurale) ale Republicii Moldova. Participanți la sondaj sunt cetăţeni adulţi din Republica Moldova, cu drept de vot. Un total de 1.500 de respondenţi au fost chestionați în 10 localităţi. Deci, în primul rând, era clar că majoritatea relativă a societăţii moldoveneşti este împotriva unirii Republicii Moldova şi România şi consideră această evoluţie ca o ameninţare la adresa perspectivelor de viaţă personală. În general, în toată Moldova, 49% din respondenţi au declarat că sunt speriați de perspectiva de asociere a Republicii Moldova cu România. Cel mai mare număr al celor care se opun unui astfel de scenariu - 63% în or. Bălţi şi 65% în or. Edineți. În plus, numărul celor care favorizează unirea Moldovei cu România este relativ mic - 12% pe întreaga ţară. Este de remarcat că numărul celor care cred că unirea cu România pentru Moldova va fi un dezastru - 36%, ceea ce este semnificativ mai mic decât numărul celor care pur si simplu nu doresc unirea Moldovei cu România (49%). Analiza rezultatelor sondajului, cu siguranţă indică faptul că ideea de integrare economică a Republicii Moldova cu Rusia şi Ucraina, contrar opiniei care domină în societate, nu contravine opiniilor în favoarea aderării la România. Media naţională în favoarea integrării economice cu Rusia şi Ucraina au exprimat-o 70%. Se pare că dorinţa de integrare economică cu Rusia şi Ucraina este în mare măsură determinată de considerente pragmatice, mai degrabă decât ideologice. Faptul că suveranitatea de stat pentru marea majoritate a moldovenilor prezintă o valoare absolută, confirmă reacţia brusc negativă la anunţarea de către preşedintele Băsescu a tentativelor cu privire la posibilitatea aderării Republicii Moldova la statul român cu drepturi de zonă asociată. Această declaraţie a provocat o criză la aproape 2/3 din societate (65%). Aceasta este mult mai mult decât numărul celora ce se pronunță fundamental anti-români (17%). Numărul celor care nu sunt de acord cu această afirmaţie, este de 15%, ceea ce coincide aproximativ cu numărul celor care sunt dispuşi să-şi sacrifice suveranitatea naţională a Republicii Moldova (de asemenea, 17%). Riscul de pierdere a Transnistriei în caz de aderare la România este recepționată doar de 39%. Acest lucru este mult mai puţin, nu numai printre cei care se tem să renunţe la suveranitatea naţională a Republicii Moldova (74%) şi cei pentru care aceasta reprezintă valoarea absolută (65%), dar chiar şi cei care se simt personal ameninţaţi de posibilitatea de aderare a Moldovei la România (49%). În acelaşi timp, 38% dintre respondenţi consideră că Moldova a pierdut regiunea transnistreană, sau nu are nevoie de ea. Este de remarcat, că numărul celor care consideră că Republica Moldova cu ajutorul UE şi al României poate ţine Transnistria, este de numai 10%, semnificativ mai mic decât numărul de susținători activi a ideii de unire cu România (12%), astfel încât, şi în special în rândul celor care sunt dispuşi la unirea cu România în scopul de a obţine cetăţenia UE (24%). Astfel, calculele și opiniile existente în unele cercuri politice, inclusiv din Rusia, privitor la faptul că reunificarea Moldovei cu Transnistria ar putea ajută la stoparea creşterii sentimentului favorabil unirii cu România, pot fi eronate, dacă proiectul de unificare va prezenta argumente că Republica Moldova nu poate adera la UE prin alte mijloace.

National-cultural identity is closely linked with the conceptions about the necessity of preservation of state sovereignty. Such conceptions are whilst dominating in Moldova at mass level, but the revealed research has allowed us to educe the existence of certain threats which can amplify in case of deterioration of economic situation in the country. In March 2011, the ELN, “CLT” PolitKontakt” in close cooperation with our Ukrainian and Moldovan partners had organized both a poll and a research on geopolitical choice of Moldova and attitude of its citizens to this choice on the basis of this poll. The poll took place in cities and other populated localities of Moldova (including rural areas). The adult Moldovan citizens who have the right to vote represented this representative audience. Totally 1500 respondents from 10 populated localities were questioned. So, first of all, it became clear that the relative majority of the Moldovan society is against the unification of Moldova with Romania and perceives this development as a threat to personal vital prospects. In the gross 49 % of respondents have declared that they are frightened the prospect of unification of Moldova with Romania, the greatest quantity of those who opposes such a similar scenario are residents of Beltsy – 63% and of Edintsy - 65 %. Thus the number of those who supports the unification of Moldova with Romania is rather insignificant; it forms 12 % of the whole state. It is indicative that the number of those who believe that the unification with Romania will be a disaster for Moldova is 36 %, which is significantly less than the number of those who simply wouldn't like the unification of Moldova with Romania (49 %). The poll analysis results, confidently specifies that the idea of economic integration of Moldova with Russia and Ukraine in contempt of a popular belief doesn't contradict the sights in favour of unification of the state with Romania. In the average 70% of respondents supports the idea of economic integration with Russia and Ukraine, thus in Kahul city 40 % of respondents have supported the idea of unification with Romania for the sake of citizenship of EU, 77% of interrogated is pro economic integration with Russia and Ukraine. It seems that the aspiration to economic integration with Russia and Ukraine is largely determined by pragmatic, than of ideological reasons. The fact that state sovereignty is an absolute value for the overwhelming majority of citizens of Moldova, sharply confirms a negative reaction to the statement of president Traian Basescu about the possibility of Moldova’s joining to Romania on the right of accession of the territory. This statement has caused a seizure almost in 2/3 of society (65 %). This is much more than just a number of fundamentally anti-Romanian configured citizens (17%). The number of these, who agree with this statement, is 15%, which approximately coincides with the number of those who is ready to renounce Moldova’s state sovereignty (also 17 %). The risk of losing Transnistria in case of accession to Romania is felt only by 39 % of respondents. It is essential less, not only within the number of those who is afraid to renounce Moldova’s state sovereignty (74 %) and those for whom this is an absolute value (65 %), but even those who feel personal threat of the possibility of the adherence of Moldova to Romania (49 %). Thus 38 % of respondents consider that Moldova has already lost Transnistria region, or doesn't need this region at all. It is indicative that the number of those who considers that Moldova can keep Transnistria region by means of EU and Romania, makes only 10 % that is essential less, as number of active supporters of unification with Romania (12 %), as a fortiori number of those who is ready to unification with Romania for the sake of reception of EU citizenship (24 %). Thus, the calculations existing in some political circles including Russia about the fact that the reunification of Moldova with Transnistria will help to stop the growth of moods in favour of unification with Romania, appears erroneous if in the support of the unification project the argument of impossibility to join EU will be put forward otherwise.