Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
1896 5 |
Ultima descărcare din IBN: 2023-01-04 21:21 |
SM ISO690:2012 КИНДЫБАЛЮК, Оляна. Геополитические трансформации в современном мире и их влияние на энергетический порядок . In: Revista Moldovenească de Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale, 2011, nr. 3, pp. 44-56. ISSN 1857-1999. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Revista Moldovenească de Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale | ||||||
Numărul 3 / 2011 / ISSN 1857-1999 /ISSNe 2345-1963 | ||||||
|
||||||
Pag. 44-56 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Reieșind din realităţile spaţial-geografice, problematica transformărilor geopolitice şi influenţa acestora asupra ordinii energetice este strâns corelată cu procesul de formatare a sistemului internațional și a ordinii mondiale contemporane, dinamica și profunzimea cărora indică la rolul important al factorului hidrocarburic în dezvoltarea sa. Din punct de vedere teoretic ar putea părea că accentul pus pe problematica ordinii în ambele cazuri, autorul efectuează o tentativă de a aduce la un numitor comun cele două concepte, astfel încât mai târziu, indicând la interdependenţa lor, să-și ușureze studiul problemei cercetate.
Cu toate acestea, atât discuțiile de natura retorică cât și însăși schimbările nominalizate au confirmat, în mod repetat, valabilitatea tezei cu privire la existenţa interdependenţei între ele ca o legitate şi un procesul natural al contemporaneității. Cu toate acestea, factorul hidrocarburic, pe întreg parcursul procesului de reformatare, a jucat întotdeauna, dacă nu un rol primordial, atunci, cel puţin, unul important. În acest sens, nu provoacă careva întrebări argumentele despre motivul pentru care sursele energetice sunt implantate în țesătura politicii mondiale și servește un laitmotiv pentru discuţiile academice cu privire la viitorul ordinii mondiale contemporane.
Scopul acestui articol este de a descoperi conotațiile teoretice şi practice ale conţinutului transformărilor geopolitice în condițiile unei ordine mondiale policentrice, arătând influenţa lor asupra ordinii energetice. Un obiectiv-cheie, în acest sens, ar fi stabilirea legăturii între problematica securității naţionale şi conceptualizarea constructelor geospaţiale, care includ în sine teritorii masive de hidrocarburi.
Accentul pus pe securitatea naţională este important, deoarece constructele geospaţiale, destinate să efectueze expansiuni geografice (termenul este folosit fără tendințe de evaluare, doar ca un sinonim al „extinderii”, „măririi” zonei de influenţă), luând în considerare toţi factorii geopolitici, sunt întruchiparea directă a intereselor naţionale. Baza acesteia din urmă, aşa cum sa menţionat mai sus, este imperativul stabilității statului, sau, cu alte cuvinte, asigurarea supravieţuirii lui.
Revenind la problema transformărilor, vom menționa, că de la începutul anilor 90 ai secolului XX în sistemul internaţional au apărut premisele reale privind remodelarea spațiilor. Schimbările au început in echilibrul politic şi geografic al puterilor pe arena internaţională, s-a confirmat procesul de reconfigurare a spaţiilor, sau mai degrabă a reconstrucţiei regiunilor de mare interes din punctul de vedere al politicii, economiei și surselor energetice. Dorinţa actorilor pentru a obţine un punct de sprijin în regiunile importante din punctul de vedere al surselor energetice, fundamentează în mare măsură opiniile cu privire la dezvoltarea şi aplicarea practică a constructelor geospaţiale, spre exemplu „Big”, „General” și „Nou” în Orientul Mijlociu, „Marea Asie Centrală”, cunoscut în cercurile ştiinţifice ca „Grandioasa Asie Centrală”.
Concentrându-ne asupra cercetărilor privind transformările geopolitice, trebuie remarcat faptul că acțiunea lor forţată asupra ordinii energetice confirmă opiniile și punctele de vedere referitor la modul de creare a unei noi configuraţii de forţe geopolitice în zona, cât şi a schimbărilor de proporție în componența principalilor actori de pe piaţa de hidrocarburi. În acest context, este corect să vorbim despre schimbări semnificative în distribuţia resurselor de energie, apariţia unor noi centre majore de consum. Ne referim, în primul rând, la China, India, precum şi alte ţări recent industrializate, numărul cărora crește tot mai mult. Astfel de modificări vor duce cu siguranţă la creşterea cererii globale de energie, precum şi complexitatea structurii ordinii energetice.
Tendinţa de reconstrucţie a spaţiului geopolitic, într-adevăr, ajută foarte mult să se înţeleagă logica ordinii mondiale în stadiu de formare, aceasta ne face să privim altfel la astfel de componente importante a acesteia, cum ar fi: [1] conceptul de superputere, [2] stabilitatea, [3], viitorul globalism-mondialismului.
În opinia noastră, asemenea viziune, fixată pe trei niveluri, a transformărilor geopolitice, mai bine ne ajută să dezvăluim profunzimea și acoperirea spaţială a modificărilor. Proiectând acest punct de vedere teoretic la nivel practic, vom obţine o imagine completă a unei ordini mondiale policentrică, în care nu există nici superputere şi nici polaritate - acestea sunt înlocuite de centre de putere, stabilitatea tot mai des și mai des se dizolvă în instabilitate şi incertitudine, sau mai degrabă în asocierile lor dihotomice - stabilitate / instabilitate, previzibilitate / imprevizibilitate, iar globalizarea se manifestă ca proces complex, cu multiple faţete care implică atât regionalizarea spaţiului, precum şi fragmentarea lumii. |
||||||
|