Din momentul în care situl Ivancea – sub Pădure a ajuns în vizorul echipei de cercetare și până în anul 2020, au fost întreprinse două acţiuni consecutive de prospectare magnetometrică a acestuia, atingând o suprafaţă de circa 4 ha. Sondajele întreprinse, de rând cu observaţiile de teren, ne-au determinat să optăm pentru extinderea spaţiului prospectat, fapt care s-a și realizat în primăvara anului 2021. Prospecţiunile geomagnetice au fost executate de către specialiștii companiei Eastern Atlas GmbH & Co. KG din Berlin, Germania. Acestea au reprezentat rezultatul acţiunilor întreprinse de Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, în colaborare cu FU Berlin, în cadrul proiectului finanţat de Deutsche Forschungsgemeinschaft. Lucrările s-au desfășurat în perioada lunii mai 2021. Pentru cartografierea geomagnetică a suprafeţei siturilor a fost utilizat sistemul convertibil LEA, dezvoltat de Eastern Atlas, în configuraţia sa LEA-MAXV. Aceasta a fost dotată cu o unitate nou-dezvoltată de înregistrare – LEA-D2, cu 15 canale, prevăzute cu 15 senzori de gradiometru, ce funcţionează simultan, pentru a obţine date de înaltă rezoluţie pe o suprafaţă mare, fără a compromite calitatea datelor. Poziţionarea datelor pentru sondajul magnetic a fost realizată cu ajutorul unui RTK-GNSS, folosind o staţie de bază și obţinându-se o precizie relativă de ±2 cm. Sistemul de coordonate utilizat pentru măsurătorile magnetice a fost WGS84 / UTM Zone 36N (EPSG: 32636), reproiectat la MOLDREF (EPG:4026). Rezultatele studiului s-au materializat printr-un șir de hărţi care arată diagrame de date cu dinamică diferită, proiectate pe o imagine de satelit 1:1750 a zonei. Hărţile arată datele magnetometrului ca imagini în tonuri de gri pentru amplitudinea diferenţei componentei Z în dinamica de ±20 nT, ±10 nT și, respectiv, ±5 nT, pozitivul maximal fiind afișat în negru, iar cel minimal negativ – în alb. Prospecţiunile au extins spaţiul cercetat până la 12 ha, schimbând radical imaginea iniţială asupra potenţialului arheologic din microzonă. Practic, întreaga suprafaţă prospectată păstrează urme cu caracter antropic, sugerând existenţa mai multor orizonturi cultural-cronologice. În afară de orizontul culturii Poienești-Lucașeuca din a două epocă a fierului (sec. II-I a. Chr.), în baza materialelor arheologice de suprafaţă, au fost clar atestate vestigiile medievale timpurii (sec. IX-XI d. Chr.). Vestigiile culturii Poienești-Lucașeuca vizibile la nivelul actual de călcare, se concentrează în partea de nord-vest a spaţiului prospectat, treptat reducându-se înspre zonele centrale, respectiv, înspre cele din nord-est, est și sud. În vederea corelării exacte a imaginii magnetometrice cu vestigiile arheologice, în lunile noiembrie și decembrie a anului 2021, au fost întreprinse recoltări ordonate ale materialului de suprafaţă. Pentru realizarea acestui obiectiv, un teren cu dimensiunile de 120×120 m din centrul spaţiului supus prospecţiunilor magnetometrice a fost împărţit în carouri cu dimensiunile de 10×10 m. Numerotarea carourilor s-a realizat după principiul tablei de șah, vestigiile de suprafaţă din fiecare carou fiind colectate separat, după care s-a recurs la delimitarea pe orizonturi culturale a acestora. În final, a fost obţinută o imagine clară privind repartizarea cantitativă a vestigiilor reprezentative pentru fiecare orizont cronologic. În acest fel, am obţinut o delimitare spaţială clară a vestigiilor din perioada preistorică și cea medievală timpurie.