Cercetări perieghetice în preajma satului Socola, raionul Șoldănești
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
359 12
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-11 14:31
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
904:902.2(478-22) (1)
Vestigii culturale ale diferitelor perioade istorice (142)
Arheologie (935)
SM ISO690:2012
ZANOCI, Aurel, BĂŢ, Mihail, DULGHER, Victor, CHITIC, Vladimir, CUCULESCU, Daniel. Cercetări perieghetice în preajma satului Socola, raionul Șoldănești. In: Sesiunea ştiinţifică a departamentului Istoria românilor, universală şi arheologie: In memoriam Ion Niculiţă, 27 mai 2022, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: CEP USM, 2022, Ediția VIII, pp. 27-28. ISBN 978-9975-159-41-8.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Sesiunea ştiinţifică a departamentului Istoria românilor, universală şi arheologie
Ediția VIII, 2022
Sesiunea "Sesiunea ştiinţifică a departamentului Istoria românilor, universală şi arheologie"
Chișinău, Moldova, 27 mai 2022

Cercetări perieghetice în preajma satului Socola, raionul Șoldănești

CZU: 904:902.2(478-22)

Pag. 27-28

Zanoci Aurel, Băţ Mihail, Dulgher Victor, Chitic Vladimir, Cuculescu Daniel
 
Universitatea de Stat din Moldova
 
Disponibil în IBN: 1 iunie 2022


Rezumat

Pe malul drept al Nistrului, la vest de satul Socola, se înalţă o terasă cu altitudinea de cca 160 m faţă de albia râului. În dreptul localităţii, terasa este fragmentată de un defileu adânc, pe fundul căruia curge un pârâu, ce se varsă în Nistru. Datorită acestei fragmentări, între malul înalt și abrupt al fluviului și defileu s-au format două promontorii, unul – la nord de canion și al doilea – la sud. Până nu demult, pe terasa înaltă din preajma localităţii Socola erau cunoscute două situri arheologice. Unul a fost identificat de T. Passek, în anul 1952, pe promontoriul de la nord de defileu și încadrat în perioada tripoliană târzie. Ulterior, în urma cercetărilor de teren din 2007, ale căror rezultate au fost publicate în 2012 de către S. Bodean și I. Ursu, pe acest sit au fost identificate trei niveluri de locuire, ce aparţin culturii CucuteniTripolie. Cea de-a doua așezare a fost descoperită, în anul 1953, de către V. Marchevici și este cunoscută în literatura de specialitate ca Socola „Craina”. Aici au fost atestate urme de locuire, atribuite etapei Tripolie CII, culturii getice şi culturii Sântana de Mureş-Černjahov. Noi cercetări de teren în preajma localităţii Socola au fost efectuate, în primăvara anului 2022, de către echipa Centrului de arheologie „Ion Niculiţă” de la Universitatea de Stat din Moldova. Ca urmare, au fost verificate siturile cunoscute anterior, totodată, fiind identificate și unele noi. Astfel, la momentul de faţă, putem vorbi despre prezenţa a cinci așezări din diferite perioade istorice, aflate pe terasa înaltă a Nistrului de lângă s. Socola. Socola I (identificată de T. Passek) este amplasată pe un promontoriu (de nord) de formă quasi-triunghiulară cu lungimea de cca 600 m, ce se înalţă deasupra văii Nistrului. Aici, deopotrivă cu nivelurile de locuire, atribuite culturii Cucuteni-Tripolie, a fost descoperit și un orizont getic din sec. IVIII a. Chr. Probabil, în această perioadă, la capătul de sud al promontoriului a funcţionat o fortificaţie cu suprafaţa de cca 3 ha, flancată spre nord de o așezare deschisă, cu aria de cca 1,5 ha. Socola II „Craina” (descoperită de V. Marchevici) este situată la o depărtare de cca 1,4 km vest de la malul Nistrului și cca 0,6-0,8 km est de Pădurea Craina, pe malurile unui iaz. Ca urmare a perieghezelor, a fost confirmată prezenţa, în acest spaţiu, a unui sit arheologic cu trei nivele de locuire. Astfel, artefactele ce aparţin culturilor Cucuteni-Tripolie și Sântana de MureșČernjahov au fost atestate atât la vest – nord-vest de iaz (pe o suprafaţă de cca 500×120 m), cât și la nord-est de acesta (pe o arie de cca 350×150 m), pe când materialul getic a fost descoperit doar pe panta de nord-vest a iazului, pe o suprafaţă de cca 200×150 m. Socola III este amplasată pe malul de sud al defileului, ocupând marginea de nord-est a promontoriului. Aici au fost documentate două niveluri de locuire, unul aparţinând culturii Cucuteni-Tripolie și altul – culturii getice. În acest sens, așezarea eneolitică, conform dispersării ceramicii, are o suprafaţă de cca 400×150 m. Pentru perioada getică există unii indici că pe marginea de nord a promontoriului a existat o „citadelă” de formă semirotundă, cu dimensiunile de cca 80×40 m, flancată spre sud-est de o așezare deschisă, cu suprafaţa de cca 200×120 m. Socola IV se află la o distanţă de cca 2,5 km la vest de malul Nistrului și cca 0,15 km la sud-vest de un iaz. De pe suprafaţa așezării (cca 350×150 m) au fost recoltate fragmente ceramice caracteristice culturilor Cucuteni-Tripolie și getice. Socola V este situată la depărtare de cca 1,5 km spre vest de malul Nistrului, la marginea de nord-vest a Pădurii Craina, în apropierea unui iaz. Aici, pe o suprafaţă de cca 200×130 m, au fost descoperite fragmente ceramice, caracteristice culturii Sântana de Mureș-Černjahov. Astfel, rezultatele cercetărilor de suprafață realizate în preajma satului Socola, vin să confirme o locuire intensă a acestui spațiu în epocile eneolitică, a fierului și în primele secole ale erei creștine. Totodată, ele contribuie la completarea cu noi situri a Registrului Arheologic Național.