Dezvoltarea serviciilor sociale de sprijin pentru copiii din Republica Moldova, se înscrie în contextul necesităţii tot mai stringente de suport a familiei, pentru a preveni sau a o ajuta să depăşească situaţiile de risc. Scopul articolului este de a sublinia eficiența serviciilor publice-sociale oferite de statul moldovenesc care au menirea de a susține copiii, pentru a oferi un mediu sigur şi favorabil îngrijirii, creşterii şi dezvoltării copiilor. Analiza datelor demonstrează că suportul oferit de stat în urma reformelor din ultimii ani prin creșterea indemnizaţiilor pentru creșterea copilului au un impact nesemnificativ, însă au o tendință de creștre a numărului de nașteri pentru categoriile asigurate . În educație, rolul statului după reformele din ultimii ani au avut progrese în ceea ce privește învățământul preșcolar. Rata de cuprindere a educației timpurii a crescut de la 72,6 în 2007 până la 86,7 în 2017, datorită faptului că au fost redeschise și reamenajate mai multe instituții. Însă această problemă nu este încă rezolvată definitiv în zonele urbane. În vederea realizării acestui deziderat, se impune aplicarea de noi mecanisme de protecţie socială a categoriilor de copii din familii cu venituri mici, perfecţionarea cadrului legislativ-normativ, care va asigura accesul populaţiei la minimumul de servicii de asistenţă socială garantat de stat.

The development of social support services for children in the Republic of Moldova is developed in terms of the need for family support, to prevent or help overcome risk situations. The purpose of this article is to highlight the effectiveness of the social services offered by the state to support, to provide a safe and favourable environment for childcare, growth and development. The data analysis demonstrates that state support through reforms over the past few years by increasing childcare allowances have an insignificant impact, however have tendency to increase the number of births for ensured categories. The role of the state in education, after the reforms over the past years, had progress in pre-school education. The incidence rate for early education has increased from 72.6 in 2007 to 86.7 in 2017, due to the reopening and refurbishment of several institutions. However, this issue remains to be developed in urban areas. In order to achieve this, it is necessary to apply new social protection mechanisms for the categories of children from low-income families, to improve the legislative-normative framework that will ensure the access of the population to the minimum of social assistance services guaranteed by the state.