Transferul de capital financiar al migranților reveniți în mediul de afaceri
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
251 1
Ultima descărcare din IBN:
2022-10-30 23:31
SM ISO690:2012
PAHOMII, Irina, CEBAN, Alexandru, IANIOGLO, Alina, TABAC, Tatiana. Transferul de capital financiar al migranților reveniți în mediul de afaceri. In: Creşterea economică în condiţiile globalizării: : bunăstare și incluziune socială, Ed. 14, 10-11 octombrie 2019, Chișinău. Chisinau, Moldova: Complexul Editorial INCE, 2019, Ediția 14, pp. 155-162. ISBN 978-9975-3378-0-9. DOI: https://doi.org/10.36004/nier.cdr.2019.14-19
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Creşterea economică în condiţiile globalizării
Ediția 14, 2019
Conferința "Creşterea economică în condiţiile globalizării"
14, Chișinău, Moldova, 10-11 octombrie 2019

Transferul de capital financiar al migranților reveniți în mediul de afaceri

DOI:https://doi.org/10.36004/nier.cdr.2019.14-19
JEL: J24, R23, E22, G32, L26

Pag. 155-162

Pahomii Irina, Ceban Alexandru, Ianioglo Alina, Tabac Tatiana
 
Institutul Naţional de Cercetări Economice
 
 
Disponibil în IBN: 25 mai 2022


Rezumat

În contextul situației socioeconomice naționale, succesul reintegrării migranților reîntorși prezintă un aspect important pentru stat. Scopul cercetării rezidă în analiza transferului de capital financiar al migranților în mediul de afaceri național. Studiul este bazat pe cercetarea calitativă realizată în cadrul proiectului tinerilor cercetători „Reintegrarea economică și socială a migranților reveniți în Republica Moldova”. Au fost realizate interviuri atât cu migranții reveniți, cât și cu experții din domeniu. Programul de bază focusat pe migranții reveniți este PARE 1+1. În anul 2017, 66.5% din afacerile susținute au fost demarate în agricultură, 19.6% în domeniul prestării serviciilor și 13.9% în industria prelucrătoare. Conform ultimelor date, totalul investițiilor în economie aduse de afacerile susținute au constituit 875 mil. MDL. Datele calitative demonstrează necesitatea informării complexe a migranților reveniți. Problema informării este condiționată de dispersia mare a informației existente. Succesul migranților reveniți în mediul de afaceri național este determinat de flexibilitatea acestora și capacitatea de a se readapta la condițiile naționale. Majoritatea migranților reveniți ocupă o poziție foarte independentă în procesul de reintegrare socioeconomică, apelând la serviciile de stat doar în caz de necesitate. Este necesară monitorizarea periodică a politicilor și măsurilor focusate pe reintegrarea economică a migranților reveniți și evaluarea raportului cost-eficiență al acestora. Valorificarea capitalului uman în aceste condiții devine un imperativ pentru un stat care își dorește să urmeze calea dezvoltării sustenabile.

In the context of the national socio-economic situation, the success of reintegration of returning migrants presents an important issue for the state. The aim of the study lies in analysis of migrants financial capital transfer to the national business environment. The study is based on the qualitative research carried out within the project of young researchers „Economic and social reintegration of migrants returning to the Republic of Moldova". Interviews were conducted with both returning migrants and experts in the field. Main program focused on returning migrants is PARE 1+1. In 2017, 66.5% of supported businesses were started in agriculture, 19.6% in service provision and 13.9% in the manufacturing industry. According to the latest data, the total investments attracted in the economy amounted to 875 mil. MDL. Qualitative data indicate the need for complex information of returning migrants. The problem of information is conditioned by the great dispersion of existing information. The success of returning migrants in the national business environment is determined by their flexibility and ability to adapt to national conditions. Most of the returned migrants occupy a very independent position in the process of socio-economic reintegration, addressing to state services only in case of necessity. There is a need for regular monitoring of policies and measures focused on the economic reintegration of returned migrants and the evaluation of their cost-effectiveness. The capitalization of human capital under these conditions becomes an imperative for a state that wants to follow the path of sustainable development.

Cuvinte-cheie
reîntoarcerea migranților, reintegrare economică, programe de susținere financiară, antreprenoriat,

return of migrants, economic reintegration, financial support programme, entrepreneurship