Republica Moldova, la fel ca majoritatea statelor post-sovietice, se confruntă cu problema formării unei elite naționale. Problema rezidă în faptul că, după prăbușirea URSS, a fost necesar să se treacă într-un timp foarte scurt de la statutul elitei regionale la statutul elitei naționale, să se formeze o compoziție activă, să se definească obiective strategice și să se acționeze ca un actor independent pe arena internațională. Principala problemă a fost că principalii solicitanți nu aveau o pregătire profesională adecvată în domeniul administrației publice și municipale, abilități de planificare strategică și prognoză. În ciuda tuturor dificultăților procesului, astăzi putem spune că în Republica Moldova s-a format o elită națională. Una dintre caracteristicile sale distinctive este fragmentarea, caracteristică țărilor cu democrație slab dezvoltată și guvernare politică slabă. Pe de altă parte, elita națională se caracterizează prin coaliționism, care la diferite intervale de timp se formează în conformitate cu diverse principii, în funcție de obiectivele strategice propuse de elita națională.

The Republic of Moldova, like most of the post-Soviet states, is faced with the problem of forming a national elite. The problem was that after the collapse of the USSR, it was necessary to move from the status of the regional elite to the status of the national elite in a very short time, form an active composition, to define strategic goals and act as an independent actor in the international arena. The main problem was that the main applicants did not have proper professional training in the field of public and municipal administration, strategic planning and forecasting skills. Despite all the difficulties of the process, today we can say that a national elite has formed in the Republic of Moldova. One of its distinctive characteristics is fragmentation, which is characteristic of countries with poorly developed democracy and weak political governance. On the other hand, the national elite is characterized by coalitionism, which, at different time intervals, is formed according to different principles, depending on the strategic goals put forward by the national elite.