În vara anului 2021 cercetările arheologice de la așezarea fortificată din epoca fierului de la Climăuții de Jos VIII-Pe Holm au vizat platoul din partea de N a sitului, aflat în imediată apropiere de marginea abruptă a defileului. Obiectivul principal al investigațiilor a constat în verificarea ipotezei despre existența unui sistem defensiv, care delimitează platoul de restul sitului. În continuarea spre S a secțiunii din anul precedent, a fost trasată o secțiune, maecată cu nr. 5, având dimensiunile de 14x2 m și orientarea pe direcția SE-NV. La marginea platoului a fost surprins un val de pământ, în structura căruia au fost semnalate resturile unor amenajări din lespezi de piatră, identificate în vârful (Fig. 1, 1) și la baza valului (Fig. 1, 2). Unele dintre pietre păstrează urme de ardere. Șanțul adiacent a fost descoperit în extremitatea de S a secțiunii, la poalele platoului (Fig. 2, 1, 2). În imediata apropiere de resturile valului au fost identificate două gropi, fără a fi delimitate clar una de alta, în una dintre care fiind descoperite fragmente de la un craniu de cal. În colțul nordic al secțiunii remarcăm descoperirea parțială a unei gropi, care, probabil, face parte dintr-un complex mai mare. Reieșind din observațiile preliminare, putem conchide că platoul este mai degrabă o denivelare naturală a terenului, fiind totuși delimitat în antichitate de restul așezării printr-un val și șanț adiacent. În privința caracterului unei astfel de incinte și a corelării acesteia cu întregul sit este prematur să ne expunem, ținând de nivelul incipient al investigațiilor. Materialul arheologic recuperat cuprinde preponderent ceramică. Cea mai mare parte a fragmentelor ceramice provin de la recipiente confecționate cu mâna din pastă de lut în amestec cu șamotă, având arderea incompletă și neomogenă, iar culoarea variind de la cărămiziu deschis la cenușiu și negru. Majoritatea fragmentelor prezintă urme de prelucrare rudimentară a suprafețelor vaselor. Printre acestea predomină ornamentul plastic, sub forma proeminențelor sau a brâului alveolar. Judecând după trăsăturile tehno-morfologice și stilistice, materialul ceramic lucrat cu mâna poate fi încadrat, în linii generale, în tradițiile olăritului epocii fierului, mai concret, celor de la mijlocul mil. I î. Hr. Trebuie amintite aici și câteva fragmente de amfore grecești de import. Printre piesele de inventar descoperite, pot fi evidențiate fusaiolele din lut. Într-un număr mai mic s-au descoperit și fragmente ceramice datând din epoca eneolitică, dar și din evul mediu. Fig. 1. Climăuții de Jos VIII-Pe Holm. Secțiunea 5, vederi dinspre N (1) și S (2). Fig. 2. Climăuții de Jos VIII-Pe Holm. Secțiunea 5, vederi dinspre N (1) și S (2).