Cercetări arheologice la situl stratificat Lipoveni II–la Nisipărie în anul 2021
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
353 5
Ultima descărcare din IBN:
2023-04-02 13:02
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
902/903.2"638"(478) (13)
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (254)
SM ISO690:2012
MATVEEV, Sergiu, VORNIC, Vlad. Cercetări arheologice la situl stratificat Lipoveni II–la Nisipărie în anul 2021. In: Cercetări arheologice în Republica Moldova.: Campania 2021, 20 aprilie 2022, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Comisia Naţională Arheologică, 2022, pp. 40-43. ISBN 978-9975-87-966-8..
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Cercetări arheologice în Republica Moldova. 2022
Sesiunea "Cercetări arheologice în Republica Moldova"
Chişinău, Moldova, 20 aprilie 2022

Cercetări arheologice la situl stratificat Lipoveni II–la Nisipărie în anul 2021

CZU: 902/903.2"638"(478)

Pag. 40-43

Matveev Sergiu, Vornic Vlad
 
 
Proiecte:
 
Disponibil în IBN: 14 aprilie 2022


Rezumat

În vara anului 2021 echipa mixtă a Universității de Stat din Moldova şi Agenţiei Naţionale Arheologice a continuat cercetările arheologice de salvare la situl stratificat Lipoveni II–La Nisipărie. Intervenția de salvare din anul 2021 a avut drept scop cercetarea unei porțiuni de teren cu grad sporit de degradare de la marginea carierei de nisip, aflate la SE de secțiunea VIII/2020. Pe teren s-a constatat că extracțiile de nisip pe sectorul unde urmau să fie continuate cercetările au afectat cel puțin cinci complexe adâncite, solul negru fiind decapat în anumite cazuri până la nivelul solului steril. Pentru salvgardarea vestigiilor arheologice păstrate în solul bulversat, dar și a celor aflate in situ, precum și a complexelor care se adânceau în solul viu, în continuarea laturii sud-estice a secţiunii VIII, trasate în anul 2020, a fost deschisă secţiunea IX, cu dimensiunile de 6×12 m sub un unghi de 20° față de axa N-S (Fig. 1). Porţiunea de teren cercetată a însumat la nivelul solului steril o suprafaţă de cca 54? m.p., conturul ei fiind determinată de limita extracţiilor ilicite de nisip. Drept rezultat al săpăturilor arheologice, au fost identificate şi cercetate integral sau parţial 19 complexe, precum 17 gropi menajere (nr. 99, 101-116), o vatră de lut (nr. 4) și o platformă de piatră (nr. 1). Cinci gropi (nr. 103, 111-114) au fost afectate de lucrările de exploatare a nisipului, iar două (nr. 101 și 116), din cauza extinderii lor în spațiul agricol, au fost cercetate parțial. Cu unele excepţii, materialele arheologice găsite în gropi datează din prima epocă a fierului, perioadă căreia îi atribuim şi complexele respective. Vestigii arheologice importante au fost descoperite atât în aria cercetată prin săpături, cât şi pe suprafaţa sitului, în zone complet sau parţial distruse de extracţii de nisip sau afectate de lucrări agricole. După materialul din care au fost confecţionate, remarcăm diferite piese din argint, bronz, aramă, plumb(?), fier, piatră, lut, os și corn. Colecţia pieselor de inventar include arme, ustensile, piese de podoabă etc., precum și cinci monede: dintre care trei sunt otomane emise în vremea lui Suleyman I (926-974 AH/1520-1566) (Fig. 2, 20-22), iar două nemțești din perioada Republicii de la Weimar sau a Germaniei naziste (Fig. 2, 23-24). Din rândul pieselor de inventar se evidențiază și două pietre de râșniță, aflate lângă vatra nr. 4, la S și N de aceasta, fapt care ar indica existența în acest loc a unui complex gospodăresc. De asemenea, remarcăm un pinten de fier, datat la începutul sec. IV d.Hr. (Fig. 2, 17), care este, după piesa de la Budești, a doua descoperire de acest fel pe teritoriul Republicii Moldova. La fel ca şi în anii anteriori, materialul arheologic cel mai numeros descoperit este ceramica. Predomină fragmentele de vase lucrate cu mâna, din pastă neagră-cenuşie şi cafenie-cenuşie, ornamentate cu caneluri, linii incizate şi brâuri în relief, care datează de la începutul primei epoci a fierului (sec. XII-X î.Hr.). Mai reduse ca număr sunt fragmentele de vase lucrate cu mâna din pastă grosieră sau la roată din pastă fină şi zgrunţuroasă de culoare cenuşie, datând din perioada de început a epocii migraţiilor (sec. IV d.Hr.). Câteva resturi ceramice se atribuie nivelului de locuire traco-getic (sec. VI-V î.Hr.) sau celui databil în evul mediu târziu (sec. XV-XVII). Descoperiri interesante și primele de acest fel sunt două amfore romane fragmentare din sec. I-II d. Hr., aflate în cuprinsul a două gropi menajere (nr. 101 și 102). Pe lângă artefacte, a fost colectat un număr de peste 660 de oase de animale la care se adaugă și două schelete întregi, unul de câine și altul de ovi-caprine descoperite în Gr. 116. Ca și în anii anteriori, la toate nivelele de locuire predomină resturile de vite cornute mari. Fig. 1. Ortofotoplanul sitului Lipoveni II-La Nisipărie cu localizarea secţiunilor. Fig. 2. Lipoveni II-La Nisipărie. Piese din bronz (1, 3, 6, 9-12, 16, 18), aramă (4-5), plumb? (8), fier (13-15, 17, 19), argint (20-22), aluminiu-bronz (23), zinc (24), lut (2, 7). Fig. 3. Lipoveni II - La Nisipărie. Piese din bronz (10-11, 13-17, 21-22, 24-27), fier (8-9, 19-20), lut (1-5), os/corn (7, 12, 18, 23) şi piatră (6).