Cercetări arheologice în situl eneolithic final Gordineşti II-Stânca Goală din anul 2021
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
283 18
Ultima descărcare din IBN:
2023-12-27 10:50
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
902/903(478) (63)
Arheologie (935)
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (2093)
SM ISO690:2012
SÎRBU, Ghenadie, RYBICKA, Małgorzata, KROL, Darius, SÎRBU, Livia, BURLACU, Vitalie, HEGHEA, Sergiu. Cercetări arheologice în situl eneolithic final Gordineşti II-Stânca Goală din anul 2021. In: Cercetări arheologice în Republica Moldova.: Campania 2021, 20 aprilie 2022, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Comisia Naţională Arheologică, 2022, pp. 19-21. ISBN 978-9975-87-966-8..
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Cercetări arheologice în Republica Moldova. 2022
Sesiunea "Cercetări arheologice în Republica Moldova"
Chişinău, Moldova, 20 aprilie 2022

Cercetări arheologice în situl eneolithic final Gordineşti II-Stânca Goală din anul 2021

CZU: 902/903(478)

Pag. 19-21

Sîrbu Ghenadie, Rybicka Małgorzata, Krol Darius, Sîrbu Livia, Burlacu Vitalie, Heghea Sergiu
 
 
Disponibil în IBN: 14 aprilie 2022


Rezumat

Cercetările arheologice întreprinse în campania din anul 2021 au avut drept scop verificarea uneia dintre anomaliile obținute în urma măsurărilor magnetometrice realizate cu ajutorul dispozitivului Georadar Stream C PN 656240 (Stream-C SN 010-20-0000667), efectuate la periferia de sud-vest a aşezării Gordineşti II-Stânca Goală. Lucrările au fost finanțate din proiectul NCN Opus 6/12/2018/HS3/411657 (Gordinești-Stânca Goală as a model example of development and decline of fortified settlements of the Tripolye culture at the end of the 4th Millennium BC), coordonat de prof. dr. hab. Małgorzata Rybicka de la Institutul de Arheologie a Universității din Rzeszów, Polonia. Investigaţiile efectuate s-au limitat la trasarea unei secțiuni, marcate S. VII, cu dimensiunile de 10x10 m, la o distanță de cca 150 m de secţiunea VI, cercetate în anul 2019 (Fig. 1, 1). După degajarea solului înţelenit, pe o bună parte din colțul de nord-est al secţiunii VII au fost dezvelite aglomerări de pietre de dimensiuni medii, în amestec cu multiple fragmente de lut ars. În continuarea lucrărilor, pe toată suprafața săpăturii, au fost depistate fragmente de ceramică, așchii de silex, oase de animale, toate în stare dispersată. Imediat după degajarea unui strat de sol brun-cenușiu, amestecat din abundență cu pietriș, în colțul de nord-vest au fost dezvelite resturile unei vetre de suprafață (notată cu nr. 1) conservată slab (Fig. 1, 1A). Lângă peretele de est al șantierului au fost surprinse resturi de la o altă vatră deschisă (nr. 2), păstrată tot nesatisfăcător. Dar, după poziția bucăților de lipitură, s-a reușit de stabilit că acest complex avea formă dreptunghiulară, cu colțurile rotunjite (Fig. 1, 1B). La o distanță de cca 4 m față de colțul de sud-vest al secțiunii, au fost dezvelite resturile de lipitură ce proveneau de la o a treia vatră de suprafață (nr. 3) de mici dimensiuni (Fig. 1, 1C), la fel păstrată slab. După dispunerea fragmentelor de lipitură, s-a stabilit că aceasta avea formă circulară. După degajarea solului până la rocă și păstrarea aglomerărilor de pietre in situ, a fost posibil de delimitat conturul unei locuințe de suprafață, surprinsă ca anomalie pe imaginea oferită de măsurătorile cu ajutorul Georadarului. Chiar dacă a fost dezvelită în proporție de 80%, am putut stabili că locuința era orientată cu axul lung pe direcția nord-vest – sud-est. Ca și în celelalte campanii, de rând cu alte materiale, au fost descoperite bulgări de granit, de diferite dimensiuni, cu unele laturi feţuite şi urme de ardere, care, probabil, a fost utilizați ca suport pentru prelucrarea unor piese. Din solul de până la nivelul rocii de calcar a fost recuperat un ansamblu variat de vestigii, reprezentate prin ceramică de factură fină (Fig. 1, 1D) şi grosieră (Fig. 1, 2), oase de animale, dar şi printr-o colecţie bogată de piese de inventar, lucrate din lut (Fig. 1, 3, 5), silex, piatră (Fig. 1, 4), corn şi os (Fig. 1, 6). Rezumând cele expuse, putem spune că combinarea metodelor interdisciplinare de măsurare a rezistenței solului joacă un rol important în identificarea și localizarea atât a siturilor. cât și a unor complexe de locuit, greu sesizabile pe imaginea magnetometrică oferită de dispozitivul cu senzori verticali. Metoda utilizată de noi a avut drept scop urmărirea configurării geologice a promontoriului, ca mai apoi, cu ajutorul unui soft specializat să fie înlăturate pe straturi cu o grosime de 5 mm, așa zisele deviații naturale, iar fluctuațiile cu o intensitate de cca 1 mm pot să reprezinte resturile activității umane. Astfel, pentru a verifica supozițiile noastre am decis să cercetăm una din anomalii cu intensitate mică, afectată mai puțin de gropile săpate pentru plantarea pomilor. Ca rezultat s-a adeverit că aceasta reprezintă resturile unei locuințe de suprafață de formă rectangulară amenajată pe un terasament de piatră. Și în cazul acestei campanii de cercetări arheologice, de rând cu celelalte locuințe descoperite în această așezare, putem urmări o tendință în ceea ce privește forma complexelor de locuit, orientarea acestora, a ansamblului de vestigii arheologice. Cercetările întreprinse în campania din anul 2021 vin să completeze istoria studierii sitului Gordinești II-Stânca Goală. Mai mult ca atât, vor fi de un real folos în înțelegerea atât a tipurilor de așezări, cât și a arhitecturii locuințelor specifice pentru grupul cultural Horodiștea-Gordinești. Fig. 1. Gordineşti II-Stânca Goală 2021. Secțiunea VII, vedere dinspre S-E (1), ceramică decorată cu șnur (2), fragmente de la un afumător (3), toporaș din șist (4), fragmente de la un suport de vatră (?) din lut (5) și lustruitor din os (6), aflate in situ.