În toamna anului 2021 la Cărbuna (r-nul Ialoveni) au avut loc cercetări arheologice de salvare la două așezări eneolitice, marcate Cărbuna-La Lutărie și Cărbuna II-La Brazi. În primul sit arheologic investigațiile au fost întreprinse ca urmare a informației parvenite de la arheologul Sergiu Bodean, precum că în malul abrupt din punctul La Lutărie de la periferia sud-vestică a satului Cărbuna au fost atestate vestigii arheologice. Topografic, situl de la Cărbuna-La Lutărie este amplasat pe un promontoriu aplatizat, mărginit spre E de o vale abruptă, spre N fiind puternic afectat de o carieră de extracție a lutului care a funcționat în perioada sovietică (Fig. 1A). În scopul recuperării vestigiilor arheologice surprinse în malul fostei lutării, a stabilirii situației stratigrafice, cât și a apartenenței cultural-cronologice a sitului, s-a trasat o secțiune de 3×4,5 m. Ca urmare, la adâncimea de 1,3 m de la suprafața actuală a solului a fost identificat conturul unei gropi menajere, care s-a păstrat doar pe jumătate. Complexul era de formă cifrei 8 în plan, cu dimensiunile de 2,9×1,3 m (Fig. 2, 1, 2). Drept inventar, groapa conținea puține oase de animale, cioburi ceramice și piese de inventar. Dintre materialele arheologice recuperate se evidențiază o toartă de vas de tip amforă și un fragment de perete de la o cupă bitronconică, lucrate dintr-o pastă fină și arse la gălbui-roșiatic (Fig. 2, 3-4). Este de remarcat și prezența unui fragment de buză de vas ars la roșu și decorat cu două rânduri de linii scurte incizate (Fig. 2, 5). Din categoria ceramicii cu scoică pisată în amestec, care predomină, se evidențiază un perete de vas și un fragment de buză, ambele decorate cu striuri (Fig. 2, 6, 7). Piesele de inventar sunt reprezentate de o lamă de silex de culoare fumurie (Fig. 1, 8) și un vârf de străpungător de os (Fig. 1, 9). După determinările prealabile, vestigiile descoperite în situl de la Cărbuna-La Lutărie corespund etapei Tripolie CI sau fazei Cucuteni B a complexului cultural Cucuteni-Tripolie. O altă intervenție de salvare a avut loc la periferia nordică a așezării Cărbuna II-La Brazi (Fig. 1B) sau, mai exact, în partea sudică a drumului de țară ce duce spre satul Zloți, unde au fost identificate mai multe fragmente ceramice ce proveneau de la același vas (Fig. 3, 1). Cu scopul recuperării vestigiilor, a fost trasată o casetă, cu dimensiunile de 2×2,5 m. Drept rezultat, la adâncimea de cca 0,6 m de la nivelul actual de călcare, a fost identificat un complex adâncit de dimensiuni medii. Este vorba despre o groapă menajeră, de formă circulară în plan, cu diametrul de 2 m, care se adâncea în lutul viu cu 25 cm (Fig. 3, 2). Umplutura gropii prezenta un sol cenușos, bogat în vestigii arheologice (piese de silex, fragmente de râșniță de piatră, piese de os, fragmente ceramice, resturi faunistice), iar la baza acesteia a fost depistat un strat consistent de cenușă și mici cărbuni de lemn. Ceramica de uz comun provenită din această groapă constă din fragmente de chiupuri, castroane, vase cu corpul globular (Fig. 3, 3-5, 8), iar olăria fină, cu decor incizat și canelat, este reprezentată de fragmente de străchini, vase piriforme, capace etc. (Fig. 3, 6-7, 9-12). Repertoriul obiectelor de inventar include o râșniță de piatră fragmentară, diferite piese de silex, fragmente de străpungătoare de os (Fig. 2, 11-13), un netezitor (Fig. 2, 14) și o unealtă de corn (Fig. 2, 10). Fig. 1. Imagine ortofoto cu amplasarea sondajelor: A, Cărbuna-La Lutărie; B, Cărbuna II-La Brazi. Fig. 2. Vedere asupra gropii cercetate din situl de la Cărbuna-La Lutărie: înainte (1) și după degajarea umpluturii (2); ceramică (3-7), piesă de silex (8) și străpungător de os (9) descoperite în cadrul gropii din situl de la Cărbuna-La Lutărie; piese de corn (10) și os (11-14) descoperite în sondajul din așezarea Cărbuna II-La Brazi. Fig. 3. Cărbuna II-La Brazi. Fragmente ceramice in situ (1), imagine cu profilul gropii (2) și ceramică de uz comun (3-5,8) și cu decor incizat și canelat (6-7, 9-12).