Possibility and necessity of tartaric acid production in the Republic of Moldova
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
309 2
Ultima descărcare din IBN:
2023-02-12 17:11
SM ISO690:2012
REŞITCA, Vladislav, BALANUŢĂ, Anatol, SCUTARU, Iury, COVACI, Ecaterina, CODREAN (SCLIFOS), Aliona, PATRAȘ, Antoanela, BORTA, Ana-Maria. Possibility and necessity of tartaric acid production in the Republic of Moldova. In: The closing conference of the Intelligent valorisation of agro-food industrial wastes project, 2SOFT/1.2/83, 24 februarie 2022, Chişinău. Chişinău: 2022, p. 29. ISBN 978-9975-3464-6-7.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
The closing conference of the Intelligent valorisation of agro-food industrial wastes project, 2SOFT/1.2/83 2022
Conferința "Intelligent Valorisation of Agro-Food Industrial Wastes"
Chişinău, Moldova, 24 februarie 2022

Possibility and necessity of tartaric acid production in the Republic of Moldova


Pag. 29-29

Reşitca Vladislav1, Balanuţă Anatol1, Scutaru Iury1, Covaci Ecaterina1, Codrean (Sclifos) Aliona1, Patraș Antoanela2, Borta Ana-Maria1
 
1 Technical University of Moldova,
2 “Ion Ionescu de la Brad” Iasi University of Life Sciences
 
Disponibil în IBN: 9 martie 2022


Rezumat

Industria vinului a fost și rămâne o sursă de acid tartric natural. Acidul tartric poate fi obținut din deșeuri precum tescovina de struguri, drojdia de vin, vinasa și semințele de struguri. In prezent acidul tartric este folosit in cantități considerabile in vinificație și industria alimentara, fiind un produs de import scump. Realizarea producției propuse de acid tartric în Republica Moldova este importantă pentru economia țării și nu necesită investiții mari. Departamentul de Oenologie și Chimie a elaborat o schemă tehnologică completă de utilizare a deșeurilor de vin pentru obținerea produsului finit – acid tartric. Pentru obţinerea varului tartric se propune o metodă convenţională. Apa potabilă la temperatura camerei se amestecă cu tescovina care conţine acidul tartric (în caz de deşeuri lichide acest procedeu nu este necesar). Sucul de difuzie de la spălarea tescovinei se tratează cu CaCO3 în vas cu amestecător. Tratarea poate fi repetată de câteva ori în acelaş vas pentru acumularea tartratului de calciu. După aceasta varul tartric este spălat cu apă, uscat şi transportat la fabrica de producere a acidului tartric. Tescovina spălată poate fi folosită pentru separarea seminţelor sau ca adaos la nutriţia animelelor, compost, etc. Departamentul de Oenologie şi Chimie propune utilizarea electrodializei pentru separare a cationilor de calciu, purificarea şi concentrarea soluţiei de acid tartric. Sub acţiunea curentului electric, cationii vor fi separaţi cu membranele semipermiabile cu sarcina pozitivă, pe când anionii acidului tartric cu membranele semipermiabile cu sarcină negativă. Utilizarea electrodializei exclude purificarea acidului tartric prin alte metode, reduce chelteelile de energie la concentrarea prin evaporare a soluţiei de acid tartric. Producerea acidului tartric din deşeurile vinicole sunt posibile fără investiţii considerabile şi au însemnătate economică, socială şi ecologică. Tescovina , drojdia, tirighina şi vinasa sunt principalele deşeuri din care poate fi obţinut acidul tartric şi la fiecare million dal de vin produs poate fi obţinut 50-80 tone de acid tartric. Este necesar de a exculde utilizarea reagenţilor agresivi şi costisitori pentru rezolvarea problemelor ecologice la procesarea deşeurilor vinicole şi se recomandă implimentarea electrodializei pentru purificarea şi concentrarea soluţiilor de acid tartric.

Cuvinte-cheie
acid tartric, tartrat de calciu, bioeconomie circulară, vinasa, piatră de vin