Influența unor extracte din tescovină de struguri asupra înrădăcinării butașilor la unele specii floricole
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
307 8
Ultima descărcare din IBN:
2022-12-30 17:08
SM ISO690:2012
APOSTOL, Maria, BĂETU, Mihai-Marius. Influența unor extracte din tescovină de struguri asupra înrădăcinării butașilor la unele specii floricole. In: The closing conference of the Intelligent valorisation of agro-food industrial wastes project, 2SOFT/1.2/83, 24 februarie 2022, Chişinău. Chişinău: 2022, p. 25. ISBN 978-9975-3464-6-7.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
The closing conference of the Intelligent valorisation of agro-food industrial wastes project, 2SOFT/1.2/83 2022
Conferința "Intelligent Valorisation of Agro-Food Industrial Wastes"
Chişinău, Moldova, 24 februarie 2022

Influența unor extracte din tescovină de struguri asupra înrădăcinării butașilor la unele specii floricole


Pag. 25-25

Apostol Maria, Băetu Mihai-Marius,
 
Universitatea de Ştiinţele Vieţii "Ion Ionescu de la Brad" din Iaşi
 
 
Disponibil în IBN: 9 martie 2022


Rezumat

Scopul prezentului studiu este evaluarea efectului tescovinei de struguri albi și roșii asupra înrădăcinării butașilor de frunze de Sansevieria trifasciata și a butașilor de tulpină de Pelargonium zonale. Cercetarile au fost realizate la Centrul de Cercetari Horticole al Universității de Științe Vieții Iași. Înrădăcinarea butașilor de Sansevieria trifasciata și Pelargonium zonale s-a făcut în perlit. Substratul a fost umidificat periodic cu apă distilată pentru martor și cu diferite concentrații (0,025% - 0,2%) de extracte apoase de tescovină de Sauvignon Blanc (SB) și Merlot (M) pentru celelalte variante. Experimentul a cuprins nouă variante, fiecare repetitie conținând zece butași: C- control (apă distilată) V1-M1, V2-M2; V3-M3, V4-M4, V5-SB1, V6-SB2, V7-SB3, V8-SB4. În toate probele de Sansevieria trifasciata, numărul mediu de rădăcini pe butașii de frunză și lungimea medie a rădăcinilor au avut valori apropiate de martor. Cel mai mare număr de rădăcini pe butaș a fost obținut la V5 (30) și martor (28). Lungimea medie a rădăcinilor a variat de la 3,5 cm la martor până la 1,8 cm la varianta V6. Determinările biometrice ale numărului mediu de frunze/butaș au arătat o influență pozitivă a extractului SB1 (0,025%) asupra creșterii frunzelor noi. Procentul mediu de butași de frunze care au format frunze noi a fost de 50% pentru V5, V7 și 10% pentru V2 și V6. Lungimea medie a noilor frunze a variat de la 8 cm la V5 la 3 cm la varianta V6. La butașii de Pelargonium zonale în variantele înrădăcinate pe SB procentul mediu de butași înrădăcinați a fost mai mare comparativ cu variantele înrădăcinate în perlit tratat cu extracte apoase de tescovină de struguri Merlot (M). Comparativ cu martorul (90% butași înrădăcinați), la variantele înrădăcinate pe SB, valorile au fost apropiate de varianta martor fiind cuprinse între 88% la varianta V5 și 93% la varianta V8. În ceea ce priveste extractul de M acesta a avut efect inhibitor, procentul de butași variind de la 70% la V1 până la 50% la V4. În cadrul variantelor tratate, cel mai mare număr de rădăcini a fost obținut la varianta V7 (9) și V8 (11) iar cel mai mic număr la variantele V3,V4 (3). Lungimea medie a rădăcinii a fost mai mare pentru butașii din variantele tratate cu SB comparativ cu variantele tratate cu M. Dintre toate extractele de tescovină de struguri studiate, doar extractul apos de Sauvignon Blanc 0,025% s-a dovedit a avea o ușoară influență pozitivă asupra înrădăcinării butașilor de Sansevieria trifasciata. La Pelargonium zonale, determinările biometrice asupra procentului de butași înrădăcinați, numărul mediu de rădăcini și lungimea medie a rădăcinilor au arătat față de martor, o influență ușor pozitivă a extractului SB și o influență negativă a extractului M.

Cuvinte-cheie
Merlot, Pelargonium zonale, Sansevieria trifasciata, Sauvignon Blanc, deşeuri