The fact that the Romanian society values more the features associated with masculinity, manifesting attitudes strongly flanked by stereotypes and prejudices regarding gender, beliefs related to gender differences, can easily be justified by linguistic stereotypes – expressions belonging to the repeated discourse – proverbs, sayings, phraseological expressions etc. We started from the liminal idea that language is not only an instrument, but also a deposit and form of thought, and proverbs, beyond the fact that they are universal and are transmitted over time from one nation to another, yet they reflect the local, historical, and linguistic specificity. In order to put ourselves in line with the mutations of the extralinguistic context on which it is projected, in our research we have resorted to the correlation of the cognitive and cultural dimensions, with the purpose of highlighting the peculiarities of linguistic coding of the concepts related to gender, which provides access to cognitive structures and schemes involved in the conceptualization of the woman. For this purpose, we have used the data of the “Associative Dictionary of the Romanian Language”.

Faptul că societatea românească valorizează mai mult trăsăturile asociate masculinităţii, manifestând atitudini puternic flancate de stereotipuri şi prejudecăţi referitoare la gen, credinţe legate de diferenţele de gen, poate fi cu ușurință justificat de stereotipuri lingvistice – expresii aparținând discursului repetat – proverbe, zicători, expresii frazeologice etc. Am pornit de la ideea liminară că limba nu e doar un instrument, ci şi depozit şi formă a gândirii, iar proverbele, dincolo de faptul că sunt universale și se transmit de-a lungul timpului de la un neam la altul, totuși reflectă specificul local, istoric și lingvistic. Pentru a ne pune în acord cu mutaţiile contextului extralingvistic pe care se proiectează, în cercetarea noastră am recurs la corelarea dimensiunii cognitive şi a celei culturale, pentru evidentierea particularităților de codare lingvistică a conceptelor referitoare la gen, ceea ce oferă accesul la structuri şi scheme cognitive implicate în conceptualizarea femeii. În acest scop, am apelat la datele „Dicționarului asociativ al limbii române”.