Tactica chirurgicală în anevrismul arterei splenice
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
17 0
SM ISO690:2012
DOVBÎŞ, Svetlana; CASIAN, Dumitru; GUŢU, Eugen. Tactica chirurgicală în anevrismul arterei splenice. In: Arta Medica . 2015, nr. 3(56), pp. 35-36. ISSN 1810-1852.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Arta Medica
Numărul 3(56) / 2015 / ISSN 1810-1852

Tactica chirurgicală în anevrismul arterei splenice

Surgical approach in splenic artery aneurysm


Pag. 35-36

Dovbîş Svetlana12, Casian Dumitru12, Guţu Eugen12
 
1 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“,
2 Spitalul Clinic Municipal nr. 1
 
Disponibil în IBN: 15 ianuarie 2022


Rezumat

Introducere: Anevrismul arterei splenice (AAS) ocupă locul trei în structura anevrismelor arteriale şi are ponderea de 60% din toate anevrismele arterelor viscerale. Aproximativ 80-95% din AAS sunt asimptomatice şi sunt descoperite accidental. Tratamentul invaziv este recomandat în cazul AAS erupte şi simptomatice, cele diagnosticate la gravide şi la pacienţi cu hipertensiune portală, precum şi anevrismele cu diametrul de peste 2 cm. Scopul lucrării a fost analiza rezultatelor tratamentului chirurgical deschis al AAS. Material şi metode: În Clinica de Chirurgie au fost trataţi 2 pacienţi cu AAS (o femeie şi un bărbat, cu vîrstă de 63 şi 26 ani, respectiv). Diagnosticul de AAS a fost sugerat la ultrasonografie în regimul timpului real şi eco-Doppler, şi confirmat prin CT abdominală în regim angiografic. Patologia concomitentă în ambele cazuri a fost hipertensiunea portală. Rezultate: Ambii pacienţi au fost operaţi prin laparotomie subcostală stânga. La o pacientă s-a efectuat rezecţia anevrismului cu ligaturarea arterei splenice, la al doilea – rezecţia AAS cu restabilirea fluxului printr-o anastomoză vasculară terminoterminală. Splenectomia nu a fost practicată. Perioada postoperatorie – fără complicaţii, pacienţii fiind externaţi la a 11-a şi la a 12-a zi postoperator. CT-angiografia la distanţă peste un an a demonstrat lipsa recurenţei. Concluzii: Deşi este o patologie rară, AAS poate duce la hemoragie intraabdominală severă, şi necesită a fi considerată ca diagnostic deferenţial în cazul abdomenului acut. Intervenţia chirurgicală este indicată în cazul dimensiunilor mari şi în prezenţa factorilor de risc a eruperii AAS.

Introduction: splenic artery aneurysm (SAA) ranks third place among all arterial aneurysms and has rate of 60% from all aneurysms of visceral arteries. Approximately 80-95% of SAAs are asymptomatic and are discovered accidentally. In case of ruptured SAA and symptomatic one, those diagnosed in pregnant women and patients with portal hypertension, as well as in aneurysms more than 2 cm in diameter invasive treatment is recommended. The aim of the study was to analyze the results of opened surgical treatment for SAA. Material and methods: In Surgical Department were treated 2 patients with SAA (a woman, aged 63 years and a man 26 years). The diagnosis of SAA has been suggested by real-time and Doppler mode ultrasound, and confirmed by abdominal CT in angiographic regime. The concomitant disease in both cases was portal hypertension. Results: In both patients was applied left subcostal laparotomy. In first patient was performed the resection of aneurysm, in second – the resection of SAA with restoring of blood flow by vascular anastomosis. Splenectomy was not performed. Postoperative period was uneventful, patients being discharged at the 11th and the 12th postoperative day. No recurrence over one year was showed on CT-angiography. Conclusions: Despite the rarity of SAA it can cause severe abdominal bleeding, and should be considered as deferential diagnosis for acute abdomen. In case of large size SAA and presence of risk factors for eruption the surgical intervention is indicated.