Știința și designul au o legătură specială construită de-a lungul timpului. Lucrarea de față scoate în evidență cele mai relevante exemple care confirmă ipoteza colaborării design-știință și urmărește identificarea rolului designului în această colaborare. Designul, și în special designul grafic, este o știință în sine. Principiile, procesul, strategiile, metodologiile și tehnicile sale pot fi o sursă nelimitată de îmbunătățire a progresului științific. Astăzi, designul este atât un instrument pentru o înțelegere mai profundă a științei, cât și un contribuabil la realizările științifice, prin elementele sale inovative, centrate pe utilizator, estetică axată pe funcționalitate, rezolvare de probleme și conștientizare contextuală.

Science and design have a special connection build up through centuries. The present paper highlights the most relevant examples confirming the hypothesis of design-science collaboration and looks at identifying the role of design in this collaboration. Design, and especially graphic design, is a science in itself. Its principles, its process, strategies, methodologies and techniques can be an unlimited source of improvement to scientific progress. Today, design is both, a tool for a wider understanding of sciences and a contributor to scientific achievements, through its aspects of innovation, user-centeredness, functionality focused aesthetics, problem-solving and contextual awareness.