Diplomația multilaterală în condițiile crizei COVID-19
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
13 1
Ultima descărcare din IBN:
2022-01-18 12:34
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
327:616.98 (1)
Relații internaționale. Politică internațională. Activitate internațională. Politică externă (1072)
Boli transmisibile. Boli infecţionase şi contagioase, stări febrile (328)
SM ISO690:2012
STEJARU, Selena; BUDURINA-GOREACII, Carolina. Diplomația multilaterală în condițiile crizei COVID-19. In: Studia Universitatis Moldaviae (Seria Ştiinţe Sociale). 2021, nr. 12(158), pp. 98-104. ISSN 1814-3199.
10.5281/zenodo.5816678
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Studia Universitatis Moldaviae (Seria Ştiinţe Sociale)
Numărul 12(158) / 2021 / ISSN 1814-3199 /ISSNe 2345-1017

Diplomația multilaterală în condițiile crizei COVID-19

Multilateral diplomacy during the COVID-19 pandemic


DOI: https://doi.org/10.5281/zenodo.5816678
CZU: 327:616.98
Pag. 98-104

Stejaru Selena, Budurina-Goreacii Carolina
 
Universitatea de Stat din Moldova
 
Disponibil în IBN: 13 ianuarie 2022


Rezumat

Organizația Națiunilor Unite a marcat 75 de ani de la fondarea sa în timpuri foarte complexe pentru întreaga lume – lupta cu pandemia COVID-19, o provocare globală fără precedent care nu a lăsat neatinsă nicio zonă a societății și nicio viață individuală. În absența unui răspuns multilateral coordonat, ar fi dificil pentru state să abordeze eficient, în mod individual, consecințele socioeconomice ale pandemiei. În acest articol vom explora modul în care sistemul este configurat pentru a face față unei asemenea crize la nivel global. Ne vom axa pe rolul diplomației multilaterale, care, deși a propus un acord general ce necesită eforturi comune pentru gestionarea crizei, răspunsurile par în mare parte unilaterale. Gestionarea crizei COVID-19 a schițat pentru sistemul internațional o schimbare multidimensională, reieșind din liniile de eroare în politica globală în domeniul sănătății, perimarea Consiliului de Securitate ONU, includerea în timp util a agențiilor specializate ONU, a societăţii civile, a comunităţii de cercetare și expertiză globală în domeniul sănătății.

The United Nations marked 75 years since its founding in a time difficult for the whole world - the fight against the COVID-19 pandemic, an unprecedented global challenge that affected all spheres of the society and the individual lives. In absence of a coordinated multilateral response, it would be difficult for states to address individually and effectively the socio-economic consequences of the pandemic. The article explores how the system is configured to cope with such a global crisis. Authors will focus on the role of multilateral diplomacy, which has proposed a general agreement that requires joint efforts to manage the crisis, although the response seems largely unilateral. The management of COVID-19 pandemic outlined a multidimensional change of the international system, stemming from the lines of error in the global health policy, obsolescence of the UN Security Council, the timely inclusion of specialised UN agencies, civil society, research community and the global health expertise.

Cuvinte-cheie
diplomație multilaterală, sistemul ONU, cooperare internaţională, criză globală, Organizația Mondială a Sănătății, reformă instituțională, pandemia COVID-19,

multilateral diplomacy, UN system, international cooperation, global crisis, World Health Organization, institutional reform, COVID-19 pandemic