Scopul: Analiza rezultatelor tratamentului icterului mecanic la pacienţi cu ciroză hepatică. Material şi metode: Au fost studiate rezultatele tratamentului icterului mecanic la 15 pacienţi cu ciroză hepatică. Child A/B/C – 7/5/3. Bărbaţi – 8, vîrsta medie – 58±2 ani. Metode de investigaţie: clinice, paraclinice, USG, FEGDS, CPGRE, CT, RMN. Rezultate: Diagnosticul diferențial între icterul mecanic şi sindromului colestatic la pacienţii cirotici a prezentat unele dificultăţi. Sensibilitatea USG căilor biliare a fost 65%. Cea mai eficientă metoda de diagnostic s-a dovedit a fi CPGRE (96%) şi RMNcolangiografia. Coledocolitiaza a fost diagnosticată la 7 (46%) pacienţi, papilo-oddita stenozantă – la 6 (40%), strictura distală de coledoc – la 2 (13,3%). Colangita s-a stabilit în 12 (80%)c azuri. Papilosfincterotomia endoscopică s-a efectuat în 11 (73%) cazuri, papilosfincterotomie endoscopică cu litextracţie – î n 7 (46%), colecistectomie laparoscopică după efectuarea papilosfincterotomiei endoscopice cu litextracţie – în 2 (13,3%), dilatarea cu ba–l onnî 2 (13,3%) cazuri. Complicaţii: progresarea insuficienţei hepatice – 3 (20%) cazuri, hemoragii post-papilosfincterotom–ie 4 (26,6) cazuri. Letalitate–a 2 (13,3%) pacienţi. Concluzii: Gravitatea pacienţilor a fost determinată de două patologii concurente severe, evoluate pe fondal de colangită. Pacienţii cirotici din clasa funcţională Child C sunt cu risc spoerita pdariţie a complicaţiilor şi a letalităţii postoperatorii. Decompresia precoce a căilor biliare în combinaţie cu tratamentul medicamentos complex ameliorează rezultatele postoperatorii la pacienţii cirotici cu icter mecanic.

Aim: Analysis of obstructive jaundice treatment outcomes in patients with liver cirrhosis. Material and methods: Were studied treatment results of mechanical jaundice in 15 patients with liver cirrhosis. Child A/B/C – 7/5/3. Male – 8, the mean age – 58±2 years. Examination methods: clinical, laboratory, ultrasound, endoscopy, ERCP, CT, MRI. Results: Differential diagnosis between obstructive jaundice and cholestatic syndrome in cirrhotic patients presented some difficulties. Sensitivity of biliary USG was 65%. The most effective diagnostic method has proved ERCP (96%) and MRI-cholangiography. Choledocholithiasis was diagnosed in 7 (46%) patients, stenosis of papila Vater – in 6 (40%), distal bile duct stricture – in 2 (13.3%). Cholangitis was determined in 12 (80%) cases. Endoscopic papillosphincterotomy was performed in 11 (73%), endoscopic papillosphincterotomy with litextraction – in 7 (46%), laparoscopic cholecystectomy after endoscopic papillosphincterotomy and litextraction – in 2 (13.3%), balloon dilatation – in 2 (13.3%) cases. Complications: progression of liver failure – 3 (20%) cases, bleeding post papillosphincterotomy – 4 (26.6). Mortality – 2 (13.3%) patients. Conclusions: The severity of patients defined by two competing severe pathology on the background of cholangitis. Functional class Child C cirrhotic patients are at risk of postoperative complications and mortality. Early biliary decompression in combination with the complex medical treatment improves postoperative outcomes in cirrhotic patients with jaundice.