„Jus romanum antiquum” (Vechiul drept roman) ne-a lăsat nu numai un ansamblu de reglementări sau norme juridice, în privinţa instituţiei căsătoriei, ci şi o doctrină juridică unică, exprimată prin acele celebre „precepte” (praeceptae) ale jurisconsulţilor romani (Gaius, Modestin, Ulpianus, Tribonian etc.). Aceste reglementări – prevăzute în normele Dreptului roman – le regăsim exprimate şi comentate şi de celebrul jurist şi canonist italian, Graţian, în monumentala sa Colecţie juridică publicată în anul 1140 şi care a rămas cunoscută în istoria dreptului european sub numele de „Decretum Gratiani”. În paginile acestui studiu, cititorul se va întâlni nu numai cu bogăţia de idei oferită de tezaurul juridic al vechiului Drept roman, privind instituţia Căsătoriei, ci şi cu contribuţia meritorie pe care a adus-o Graţian în adaptarea şi explicitarea conţinutului acestuia în spiritul doctrinei juridice a epocii sale

„Jus romanum antiquum” (The Old Roman Law) left us not only a set of regulations or legal rules regarding the institution of marriage, but also a unique legal doctrine, expressed by those famous „praeceptae” of the jurists Romans (Gaius, Modestin, Ulpianus, Tribonian, etc.). These regulations - which are stipulated in the norms of Roman law - we find them expressed and commented also by the famous Italian jurist and canonist, Gratian, in his monumental Legal Collection published in 1140 and which it remained known in the history of European law under the name „Decretum Gratiani”. In the pages of this study, the reader will meet not only the richness of ideas offered by the legal thesaurus of the old Roman law concerning the institution of Marriage, but also the praiseworthy contribution that Gratian has brought to the adaptation and to the commentary of its content in the spirit the legal doctrine of his time