Deceniul 7 al secolului XX din perioada regimului comunist este semnificativ din mai multe puncte de vedere. În primul rând, prin scurta „liberalizare” a vieții politice, sociale și culturale din fosta țară a sovietelor, care a urmat după înghețul stalinist de tristă pomină. Însă constrângerile ideologice în domeniul culturii și mass-media n-au dispărut cu totul. Iar o caracteristică fundamentală a paradigmei de cercetare Studiile culturale britanice glosează că nicio practică cultural-artistică ori produs cultural nu pot fi înțelese în afara contextului, de aceea studiul dimensiunilor identitare ale culturii media din perioada respectivă necesită o grilă de analiză complexă. Starea de fapt a culturii în general, dar și a comunicării mediatice în special, poate fi înțeleasă în toată plenitudinea numai dacă se purcede la o deconstrucție a mecanismelor de transfigurare propagandistică a „realității socialiste” și a discursului cultural ori mediatic din societatea acelor timpuri.

The seventh decade of the XX century of the communist regime is significant in many ways. First of all, it is through the brief “liberalization” of the political, social and cultural life of the former Soviet country, which followed the Stalinist frost of sadness. Nonetheless, the ideological constraints in the field of culture and the media have not completely disappeared. A fundamental feature of the research paradigm of British cultural studies explains that no cultural-artistic practice or cultural product can be understood out of context that is why the study of identity dimensions of media culture in the given period requires a complex grid of analysis. The factual state of culture in general, but also of media communication in particular, can be fully understood only if we proceed to a deconstruction of the mechanisms of propagandistic transfiguration of “socialist reality” and of the cultural or media discourse in the society of those times.