Documentary sources and methodological landmarks in the research of the creation of the singer Veronica Mihai in the „Folclor” Orchestra
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
278 5
Ultima descărcare din IBN:
2024-01-12 01:45
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
784.4.071.2+785.16 (1)
Muzică vocală (286)
Muzică instrumentală. Muzică simfonică. Gruparea instrumentelor. Muzică pentru ansamblu (274)
SM ISO690:2012
CHISELIŢĂ, Vasile. Documentary sources and methodological landmarks in the research of the creation of the singer Veronica Mihai in the „Folclor” Orchestra. In: Arta , 2021, nr. 2(AAV), pp. 32-37. ISSN 2345-1181. DOI: https://doi.org/10.52603/arta.2021.30-2.04
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Arta
Numărul 2(AAV) / 2021 / ISSN 2345-1181 /ISSNe 2537-6136

Documentary sources and methodological landmarks in the research of the creation of the singer Veronica Mihai in the „Folclor” Orchestra

Surse documentare şi repere metodologice în cercetarea creaţiei interpretei Veronica Mihai în orchestra „Folclor”

DOI:https://doi.org/10.52603/arta.2021.30-2.04
CZU: 784.4.071.2+785.16

Pag. 32-37

Chiseliţă Vasile
 
Institute of Cultural Heritage
 
 
Disponibil în IBN: 22 decembrie 2021


Rezumat

Studiul îşi propune să identifice criteriile teoretice şi metodologice de bază, importante în formarea viziunii ştiinţifice aplicate abordării creaţiei interpretative a cântăreţei populare profesioniste Veronica Mihai cu orchestra de studio „Folclor”, care a fost creată în anul 1967, în cadrul Companiei de stat de Televiziune şi Radiodifuziune din RSS Moldovenească. Autorul delimitează două perioade distincte în evoluţia repertoriului artistei: perioada tardivă sovietică (1968–1991) şi perioada post-sovietică (1991–1999). Atenţia principală se focusează pe epoca sovietică. Printre sursele documentare sunt materialele stocate în arhiva instituţiei, în special, dosarele personale ale artiştilor, procesele verbale ale Consiliului artistic, partiturile muzicale, cartoteca redacţiilor, interviurile cu artiştii, inclusiv materialele de presă, eseurile şi releveele la temă. Întru fundamentarea teoretică a studiului, se argumentează necesitatea instrumentalizării conceptelor de „cântec popular sovietic”, „cântec de mase”, „reţele de creaţie”, modernizare, revitalizare, tradiţii inventate, folclorizare, „cântec popular nou”, muzică neo-tradiţională.

The study aims to identify the main theoretical and methodological criteria, important in shaping the scientific vision applied to the approach of the subject. The author delimits two distinct periods in the evolution of the singer’s repertoire: the late Soviet period (1968–1991) and the post-Soviet period (1991–1999). The main focus is on the Soviet epoch. Among the documentary sources are the materials stored in the IPNA archive – “TeleradioMoldova” Company, the personal files of the artists, the minutes of the Artistic Council, the musical scores, the library of the editorial offices within the institution. To substantiate the theoretical framework of the study, the author argues the need to instrumentalize the concepts of „Soviet folk song”, „mass song”, „creator&producer networks”, „modernization”, „revitalization”, „invented traditions”, „folklorization”, „new folk songs”, „neo-traditional music”.

Cuvinte-cheie
Veronica Mihai, repertoriu, tendinţe estetice, orchestra „Folclor”, muzică neo-tradiţională, Republica Moldova,

Veronica Mihai, singer repertoire, estetic tendencies, Folclor orchestra, neo-traditional music, Republic of Moldova