În demersul nostru, vom examina o serie de icoane care au împodobit incinta unor biserici de pe teritoriul Republicii Moldova, conservate în colecțiile Muzeului Național de Istorie a Moldovei. Pornind de la compozițiile iconografice ale icoanelor, de la forma și stilul lor, am identificat câteva fragmente de iconostase, datate din perioada sf. sec. XVIII înc. sec. XX. Realizări ale meșterilor locali, obiectele în cauza reprezintă rodul pictorilor cu pregătire specială, dar și al zugravilor amatori, care au modelat în acea perioadă icoana basarabeană. Părți componente din catapetesmele de odinioară, icoanele examinate au reprezentat diferite registre ale acestora – registrul Icoanelor Împărătești, cel al Praznicelor Împărătești, al Sfinților Apostoli și cel al Sfinților Prooroci. Dintre acestea se disting patru Icoane Împărătești cu chipul Maicii Domnului și al Mântuitorului Iisus Hristos, două dintre ele păstrând semnătura zugravului și inscripțiile de donație. Alte două icoane, de factură moldovenească, reprezintă chipul Maicii Domnului cu Pruncul în brațe și al Sfântului Ierarh Nicolae, imaginile impresionând prin cromatica luminoasă și fețele destinse. Încă două icoane au făcut parte dintr-o compoziție Deisis, protagoniștii fiind Maica Domnului cu un rotulus deschis și Sfântul Ioan Botezatorul. Una dintre icoane a încununat ușile împărătești ale catapetesmei din biserica din s. Boroseni. Patru icoane mici reprezintă, probabil, un fragment de iconostas portabil, utilizat în bisericile itinerante din cadrul unor campanii militare. Această ipoteză o confirmă forma identică a icoanelor, dimensiunile lor mici, inelele de prindere din registrul superior, precum și blatul gros menit să le confere rezistență. Compozițiile a trei icoane mari de formă circulară din registrul sărbătorilor reprezintă câte două scene pictate pe verticală, fapt care mărturisește despre dimensiunile reduse ale iconostasului din care făceau parte. Fragmentele de iconostase examinate pot include o icoană, cum este cea din biserica Sfântul Mare Prooroc Ilie din s. Nicoreni, sau zece, cum sunt cele din biserica Sfântul Ierarh Nicolae de la Boroseni. În mare parte, icoanele provin din lăcașurile închise – fie că au fost donate sau achiziționate, fie că au fost transmise de organele de poliție și cele vamale din republică. Pictate preponderent în tempera pe lemn, icoanele se deosebesc prin stil, prin gama cromatică, prin felul de prelucrare și împodobire a lemnului, păstrând, totodată, particularitățile iconografice specifice epocii în care au fost create. Maniera picturală abordată atestă prezența mai multor școli – moldovenească, rusească și basarabeană, stilul popular alternând cu cel academic. Menite pentru a decora incintele bisericilor, aceste icoane împodobesc astăzi colecția unui muzeu, reprezentând adevărate mărturii de artă ortodoxă și punți spirituale ce leagă generații.