Importanţa încheierii unor alianţe matrimoniale între reprezentanţi ai Rudenilor şi marea boierime munteană (jumătatea secolului al XVI-lea – începutul secolului al XVIII-lea)
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
344 20
Ultima descărcare din IBN:
2023-10-19 22:43
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
94(498)"XV-XVII" (1)
Istoria României. Republica România (133)
SM ISO690:2012
BARDAN (CĂTĂLINOIU), Petruța. Importanţa încheierii unor alianţe matrimoniale între reprezentanţi ai Rudenilor şi marea boierime munteană (jumătatea secolului al XVI-lea – începutul secolului al XVIII-lea). In: Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei. : Istorie - Arheologie - Muzeologie, Ed. 31, 28-29 octombrie 2021, Chisinau. Chişinău: Casa Editorial-Poligrafică „Bons Offices”, 2021, Ediția 31, pp. 94-95. ISBN 978-9975-87-875-3 (PDF).
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei.
Ediția 31, 2021
Conferința "Conferinţa ştiinţifică internaţională a Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei. "
31, Chisinau, Moldova, 28-29 octombrie 2021

Importanţa încheierii unor alianţe matrimoniale între reprezentanţi ai Rudenilor şi marea boierime munteană (jumătatea secolului al XVI-lea – începutul secolului al XVIII-lea)

CZU: 94(498)"XV-XVII"

Pag. 94-95

Bardan (Cătălinoiu) Petruța
 
Universitatea Valahia din Târgoviste
 
Disponibil în IBN: 30 noiembrie 2021


Rezumat

Rudenii au reprezentat una din marile familii de boieri din Țara Românească, care s-au afirmat, în plan social, politic, economic și cultural, între jumătatea secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVIII-lea. Pornind de la acest aspect, prezentul studiu caută să facă cunoscut neamul boierilor Rudeni, relevând importanța legăturilor de rudenie dintre aceștia și alte neamuri de boieri. Pentru a se integra în rândul marilor familii boierești muntene, Rudenii și-au consolidat un sistem puternic de relații de rudenie. Rezultate, mai ales, de pe urma unor alianțe matrimoniale, legăturile familiale dintre Rudeni și alte neamuri de boieri le-au oferit acestora posibilitatea implicării în viața politică a Țării Românești și a menținerii patrimoniului lor funciar. Încheierea unor alianțe matrimoniale cu Filipeștii, Cantacuzinii, Bărbăteștii și alte neamuri importante de boieri le-a permis boierilor Rudeni accesul către marile dregătorii, ajutându-i să-și consolideze poziția socială, să-și mențină statutul privilegiat de mari boieri. Teodosie Rudeanu și-a căsătorit unul dintre fii, pe Staico, cu nepoata marelui vornic Dumitru din Cepturi. În acest fel, rudele se puteau bucura împreună de avantajele pe care le oferea puterea, mai ales că însuși Mihai Viteazul, domn al Țării Românești (1593-1601), era interesat în asigurarea unui echilibru între familiile boierești. O altă legătură de rudenie a fost creată de Chircă Rudeanu, care avea să se căsătorească cu Dumitrana, fiica lui Dumitrașco Filipescu. El devenea, astfel, cumnat cu Pană Filipescu, înrudit cu boierii Cantacuzini. Legătura cu boierii Cantacuzini a fost consolidată de nepotul său, Chirca (II) Rudeanu, căsătorit cu Ancuța, fiica lui Mihai Cantacuzino, marele spătar din vremea lui Constantin Bâncoveanu (1688-1714). Așadar, fiind incluși într-un sistem politic și social bazat pe relații de rudenie, boierii Rudeni au fost conștienți de beneficiile ce le puteau obține ca urmare a unor legături puternice cu marile familii de boieri muntene: consolidarea statutului privilegiat de mari boieri, dar și o trecere mai mare în fața domnului.